Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro și introducerea, începând cu 2026, a unei taxe pe afiliați, vizând zona de export de profit a multinaționalelor.
Impozitul minim pe cifra de afaceri este înlocuit de noua taxă pe afiliați
Noua taxă va avea ca bază de calcul anul 2024 și este menită să se concentreze pe tranzacțiile între companii afiliate și pe prețurile de transfer, fără a afecta întreaga activitate economică a marilor companii.
„Nu trebuie să taxăm activitatea economică a multinaționalelor, ci profiturile externalizate. Vrem investiții și locuri de muncă în România”, a declarat Nazare.
Ministrul a justificat schimbarea prin rezultatele sub așteptări ale IMCA (Impozitul minim pe cifra de afaceri): deși se estimaseră încasări de 5-7 miliarde de lei, în realitate au intrat doar 1,2 miliarde.
Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor, multinaționalele trebuie să investească în România, trebuie să avem, să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plus valoare. Dar când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România. Iar acesta este mesajul pe care vrem să-l transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem astăzi, o nouă abordare, o nouă paradigmă în privința tratării multinaționalelor, a spus Alexandru Nazare.
”Acest impozit este, practic, va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024 și credem noi că va targeta mult mai bine această zona de export de profit. Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliați pe care o propunem astăzi să înlocuiască impozitul pe cifră de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiții, pentru că avem o creștere economică în decelerare, pentru că avem investiții străine care scad la primele 5 luni ale anului cu 30%, și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru. Ca atare, odată cu eliminarea IMCA, ne așteptăm de la companii să aibă o altă atitudine față de investiții în România. Această taxă a fost în formula actuală încă de la momentul în care a fost ea introdusă în Parlament”, a arătat ministrul Finanțelor.
Taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare sub 150 de euro
A doua măsură anunțată vizează comerțul online din afara Uniunii Europene. Nazare a prezentat o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare sub 150 de euro, în contextul exploziei acestor livrări – de la 3-4 mii pe zi în urmă cu câțiva ani, la 225 de mii în prezent.
Ministrul a invocat efecte negative economice, de mediu și logistice, precum și riscul ridicat de contrafaceri. Măsura va fi aplicată în colaborare cu firmele de curierat, vizând și coletele expediate prin huburi intermediare.
Sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40 de mii de antreprenori români, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extracomunitare. Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată. Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici. Ca atare propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zona extracomunitare în România și cele care vin prin alte hub-uri în România, a spus Alexandru Nazare.
Acestă măsură ar duce la bugetul de stat 1,3 miliarde de lei.
Inspectorii ANAF vor purta bodycam
A treia măsură vizează eficientizarea activității ANAF, menite să îmbunătățească colectarea și verificările fiscale. Astfel ministrul a anunțat că inspectorii vor purta bodycam în timpul controalelor.
”Reglăm relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF, care a fost tensionată, iar rezultatul s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare”, a mai spus ministrul.
Transparența în mediul de afaceri
Pe lângă aceste măsuri, Nazare a prezentat modificări menite să reducă acumularea de datorii și să crească transparența în mediul de afaceri:
- Reducerea termenelor de eșalonare a datoriilor și sancționarea penală a cesionării părților sociale în cazul firmelor cu obligații bugetare neachitate, dacă tranzacția este făcută cu scopul de a evita plata acestora.
- Interdicția de cesionare a acțiunilor pentru firmele cu datorii, fără dovada achitării acestora sau a unor măsuri asigurătorii.
- Obligativitatea deschiderii unui cont bancar pentru toate persoanele juridice, în condițiile în care aproape jumătate dintre companiile active nu au cont și cumulează datorii totale de peste 1,7 miliarde de lei. Băncile vor fi obligate să deschidă cel puțin un cont pentru orice firmă.
- Majorarea capitalului social minim pentru SRL-uri la 8.000 de lei, față de 1 leu în prezent, cu norme tranzitorii. Ministrul a amintit că nivelul de 200 de lei stabilit în 1990 nu a mai fost actualizat până în 2020.
Interdicția de cesionare a acțiunilor pentru firmele cu datorii
”Vom sancționa penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerei de la plata obligațiilor fiscale… Nu se mai pot cesiona acțiuni acolo unde există datorii”
„Trebuie să avem vizibilitate asupra fluxurilor financiare și să evităm situațiile în care firme cu datorii de sute de milioane intră în insolvență, iar statul nu mai poate recupera nimic”, a subliniat Nazare.
Toate firmele trebuie să aibă card bancar
”Am constatat că 698.000 de companii nu au un cart bancar. Nu au un cart bancar… Și am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei. Ponderea companiilor care nu au relație cu nici o bancă și nu fac niciun fel de rulaj este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii Practic aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar. Și pe această cale instituim obligația prin care persoanele juridice să dețină un cont în bancă.”
Capital social minim de 8000 de lei în cazul societăților de tip SRL
“O altă chestiune foarte importantă se referă la capitalul social. Din 2020 încoace, capitalul social nu mai este 200 de lei. Capitalul social este 1 leu. Practic, în zona acestor companii cu capital social 1 leu, statul are foarte puține resurse, posibilități de a recupera în momentul în care aceste companii ajungă în inactivitate, în insolvență, în dizolvare, în diverse faze. Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social. Dar capitalul social inițial, cel de 200 de lei, care nu a fost modificat niciodată din 1990 până astăzi. Deci, practic, propunem stabilirea unui capital social minim de 8000 de lei în cazul societăților de tip SRL. Bineînțeles, această chestiune va fi reglată nu imediat. Vor fi norme tranzitorii.”
Sursa: TVR INFO
Sursa: Ecopolitic.ro
