Banca Regională pentru Alimente Timişoara (BRAT) a salvat de la risipă într-un an de funcţionare peste 150 de tone de alimente, care au ajuns la 10.000 de persoane din vestul României – familii nevoiaşe, bătrâni singuri, copii din centre rezidenţiale, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi din zonă sau sinistraţi din Apuseni.
Preşedintele BRAT, Hana Flavia Csaszar, arată într-un comunicat remis vineri AGERPRES că Banca Regională pentru Alimente Timişoara şi-a început activitatea în plină pandemie şi a reuşit ‘să dăruiască bucurie în comunitate, luptând zi de zi împotriva risipei alimentare şi a sărăciei, oferind o nouă valoare mâncării încă bune de consum’.
‘Lucrăm cu 45 de organizaţii nonguvernamentale cu peste 10.000 de beneficiari sociali, reali, pe care îi susţinem recurent’, a precizat ea.
BRAT este un serviciu social care colectează şi distribuie ONG-urilor partenere produsele pe care producătorii, importatorii, distribuitorii sau retailerii le donează. Obiectivul asumat al Băncii este acela ca alimentele şi produsele nealimentare considerate surplusuri, în care au fost investite resurse materiale şi muncă, să nu ajungă pierderi sau risipă, ci să fie consumate de către cei aflaţi în dificultate şi care nu au putere de cumpărare.
‘Alimentele donate ne-au dat posibilitatea de a oferi hrana necesară celor 21 de copii din cadrul centrului (de îngrijire a copiilor lipsiţi de sprijin financiar al familiei – n.r.) şi celorlalţi beneficiari, fără de care uneori ne-ar fi fost dificil să o procurăm, în special în aceste vremuri pe care le trăim. Bunătatea arătată reprezintă pentru noi un răspuns la rugăciuni şi speranţa că putem oferi un viitor mai bun acestor persoane’, spune preşedinta Asociaţiei Evanghelistice şi de Caritate ‘ISR’, Ligia Dugulescu.
BRAT funcţionează în judeţele Timiş, Caraş- Severin, Arad şi Hunedoara.
Una din cele 45 de organizaţii nonguvernamentale asistate de Banca pentru Alimente este Asociaţia Evanghelistică şi de Caritate ‘ISR’ prin Serviciul de Îngrijire de tip familial pentru copii ‘Fraţii lui Onisim’, alimentele donate fiind un sprijin real în îngrijirea copiilor din centru şi în susţinerea tuturor celorlalte proiecte derulate de organizaţia socială.
Ziua de 29 septembrie a fost declarată Ziua Mondială împotriva risipei alimentare de către Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), moment în care companiile sau persoanele fizice pot avea un rol în comunitatea locală, prin eradicarea risipei alimentare, care are beneficii sociale prin bunurile ce pot fi puse la dispoziţia celor care nu au putere economică de cumpărare, prin donarea produselor excedentare.
Un studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite arată că 17% din totalul hranei produse la nivel mondial ajunge la gunoi. Potrivit estimării specialiştilor ONU, în fiecare an, românii aruncă la gunoi 1,35 de milioane de tone de hrană, doar alimente sau mâncare gătită, menţionează Hana Flavia Csaszar.
Se estimează că 931 de milioane de tone de mâncare a fost risipite la nivel mondial în 2019, aproape două treimi provenind din gospodării, un sfert din industria alimentară şi puţin peste 10% din cea de retail, potrivit datelor ONU, citate de Csaszar.
