Biro Rozalia: Sectorul IMM-urilor, masiv şi important în UE, sub potenţial şi în declin în România

0
93

Efectele pandemiei au accentuat în ţara noastră şi mai mult piaţa în declin a IMM-urilor, o forţă economică masivă şi prioritară în Uniunea Europeană, dar mult sub potenţial în România, a declarat luni preşedinta Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, Biro Rozalia, în urma participării la conferinţa online a reţelei parlamentare globale a OCDE. ‘Spun că efectele pandemiei au accentuat în ţara noastră şi mai mult piaţa în declin a IMM-urilor pentru că, în perioada 2008-2015, un procentaj de 49,7% din IMM-urile româneşti şi-au restrâns activitatea, 42% funcţionau/supravieţuiau la aceiaşi parametri şi doar 7,3% au avut o evoluţie ascendentă. În acest stadiu am primit pandemia, ducând la o dificultate şi mai mare în ceea ce priveşte relansarea activităţii economice a IMM-urilor, care, conform acestei conferinţe a OCDE, este sarcina prioritară după asigurarea serviciilor medicale necesare’, a declarat, în conferinţă de presă, Biro Rozalia. Deputata UDMR a participat, în 1 şi 2 octombrie, la conferinţa online a reţelei parlamentare globale a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), la care au fost implicaţi 84 de reprezentanţi din 41 de ţări. Din România, au participat doi senatori şi un deputat. Temele majore de prezentări s-au referit la efectele pandemiei şi propuneri de reducere a efectelor acesteia în domeniile IMM, prioritar, dar şi educaţie şi digitalizare. Potrivit acesteia, în sectorul IMM-urilor, ‘foarte masiv şi foarte important în UE’, se constată că circa 90% dintre acestea au fost afectate economic, 60-70% având activitate în servicii şi construcţii. În cazul a circa 30% din IMM-uri, cifra de afaceri a scăzut cu 80% faţă de alte societăţi economice. Forţa economică a IMM-urilor în UE este ilustrată de faptul că 99,8% dau 70% din PIB-ul UE şi asigură două treimi din locurile de muncă existente, adică 76 de milioane de locuri de muncă, generând 58,4% din valoarea adăugată creată în Uniune. Comparativ, în România sunt circa 600.000 de IMM-uri, care asigură 65,9% din totalul locurilor de muncă existente în mediul privat şi generează doar 50,34% din valoarea adăugată. ‘O analiză a Băncii Mondiale în ţara noastră arată că majoritatea reprezentanţilor IMM-urilor enumeră o serie de dezavantaje: de la instabilitate fiscală, la instabilitate politică, birocraţia enorm de mare, lipsa sprijinului consecvent şi strategic al statului pentru IMM-uri. Toţi factorii aceştia, în cumul, duc la o lipsă de oportunitate a IMM-urilor româneşti faţă de ceea ce există la nivel de UE. De ce discutăm prioritar despre IMM-uri şi despre nevoia de a le susţine? Pentru că fiind de dimensiuni mai mici, au o birocraţie mai redusă. Fiind mai flexibile, asigură un suport prielnic pentru inovaţii. Nu există o depersonalizare atât de accentuată a relaţiilor umane ca în societăţile comerciale mari, având satisfacţii în muncă şi performanţe mai mari. IMM-urile asigură o diversificare a bunurilor şi serviciilor de care are nevoie o economie naţională; fiind majoritatea dintre ele conduse de proprietari, deciziile se iau mult mai repede şi mai uşor, iar potenţialul de dezvoltare este mai mare, având deschidere la inovaţie’, a afirmat Biro. Ea a vorbit pe larg despre primele măsuri luate în UE şi pe plan mondial: amânarea impozitelor şi a contribuţiilor sociale, aplicarea unei scheme de şomaj pe termen scurt subvenţionată de stat, precum şi finanţările decise şi acordate de Consiliul Europei pentru acest sector. ‘Ceea ce s-a simţit ca sprijin a fost, în primul rând, aprobarea Consiliului Europei, din 6 aprilie, de asistenţă financiară pentru a sprijini nevoile imediate de numerar şi lichidităţi ale IMM-urilor prin oferirea de garanţii băncilor. Practic, un milion de euro au fost alocaţi pentru împrumuturile a 100.000 de IMM-uri. Grupul de lucru al OCDE care se ocupă de IMM-uri a realizat un tablou de bord pentru susţinerea IMM-urilor, sugerând folosirea unui mix instrumentar financiar pentru redresare economică. Totodată, Comisia Europeană a menţionat că va avea în vedere şi pentru anul următor o relaxare a obiectivelor financiare pentru IMM-uri, acesta este esenţial’, a subliniat Biro. Pe 1 iulie, CE a introdus programul-pilot Next Generation EU, pentru sprijinirea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor, fiind alocate 22 de miliarde de euro, pentru persoanele între 15 şi 29 de ani, pentru cursuri de educaţie, de ucenicie şi angajare pe piaţa forţei de muncă din UE, după o formare de minimum patru luni. Tot în acest program, s-au acordat stimulente pentru înfiinţarea IMM-urilor, iar pe termen mediu, consolidarea capacităţii centrelor de formare inter-întreprinderi. În 28 septembrie, Consiliul Europei a aprobat sprijinirea a 16 state membre cu fonduri în valoare de 87,4 miliarde de euro, prin Instrumentul european de sprijin temporar, din care România are alocate 4 miliarde de euro, ce se vor concretiza în împrumuturi în condiţii avantajoase pentru a acoperi cheltuielile publice ridicate, pentru menţinerea locurilor de muncă, pentru şomajul tehnic ş.a.m.d. Concluziile conferinţei s-au referit la necesitatea unei mai bune cooperări între statele membre, unei colaborări centrate pe măsurile economice, asigurarea unei asistenţe mai eficientă pentru IMM-uri din partea Reţelei Întreprinderilor Europene şi din partea Centrului European de Cunoaştere a Eficienţei Resurselor. O altă propunere pentru viitor este promovarea de noi modele circulare de afaceri (reciclare, eficienţă energetică etc.), în cicluri de fabricaţie şi refolosire. De asemenea, pentru forţa de muncă neangajată trebuie găsite domenii inovative. Nu în cele din urmă, ca o concluzie generală a acestei conferinţe, ‘educaţia va fi inima schimbărilor necesare’, însă educaţia va trebui să beneficieze de o legătură mult mai strânsă cu domeniul economic. ‘O astfel de conferinţă are avantajul de a oferi o imagine de ansamblu şi au fost prezentate foarte multe exemple pozitive luate de Cehia, Germania, ţările vecine, care ar putea fi implementate la nivel naţional. Din aceste măsuri, eu voi selecta un set de propuneri pe care le voi înainta către ministerele de resort. Dacă s-a adeverit că în ţările vecine sunt măsuri cu efecte pozitive, nu cred că noi nu ar trebui să le adoptăm’, a spus Biro Rozalia.

Sursa: AGERPRESS