În ştirea difuzată marţi, la ora 15,37, pe fluxurile Bucureşti, Sănătate şi Covid-19 INFO, sintagma ‘exudatul nazo-faringian’ se elimină din titlu şi lead, iar în primul paragraf se va citi corect ‘nu exudatul nazo-faringian, ci saliva’.
Retransmitem ştirea în forma corectă:
Pistol: Testele care utilizează ca probă saliva mai au nevoie de studii
Bucureşti, 6 apr /Agerpres/ – Directorul Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, Adriana Pistol, a declarat marţi că testele care utilizează ca probă saliva mai au nevoie de studii pentru a vedea dacă îndeplinesc criteriile de introducere în lista testelor acceptate.
‘Practic, tipul de teste şi tipul de probă care este utilizată în confirmarea unui diagnostic de infecţie cu virusul SARS-COV-2 este o componentă esenţială din definiţia de caz, nu din metodologia de supraveghere în integralitatea sa. Definiţia de caz utilizată în România ţine cont de definiţia de caz existentă la nivelul tuturor statelor membre ale UE. Toate datele care sunt colectate la nivel naţional sunt colectate şi la nivelul Uniunii Europene. (…) Dat fiind că cel puţin deocamdată la nivelul Uniunii Europene nu s-a produs o modificare a definiţiei de caz care să ia în calcul tipul de probă saliva, noi analizăm în acest moment, astăzi chiar am avut o şedinţă a Comisiei de management şi îngrijiri a Ministerului Sănătăţii în care dezbatem acest lucru, încercăm să colectăm informaţii de la alte state membre. Aceste teste care utilizează ca probă nu exudatul nazo-faringian, ci saliva sunt utilizate în câteva state, însă deocamdată, pentru ca să îndeplinească criteriile de introducere în lista testelor acceptate, criterii care sunt definite în documentele UE, mai au nevoie de studii’, a explicat Pistol, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acesteia, modificarea definiţiei de caz la nivel european încă nu s-a produs, întrucât mai este nevoie de informaţii în acest sens.
‘Din acest motiv, sigur că nu interzicem, dar noi încercăm să facem o gândire în sensul interpretării acestor rezultate. Este important să ştim cum să le interpretăm, având în vedere că consecinţele pot să fie majore. Respectiv, un caz negativ în ce măsură este cu adevărat negativ, un caz pozitiv în ce măsură este cu adevărat un caz pozitiv cu toate consecinţele de izolare, tratament, etc. Bineînţeles că acolo unde avem simptomatologie este foarte simplu. Unde nu avem simptomatologie este mai dificil. Această chestiune se află în dezbatere. Modificarea definiţiei de caz la nivel european încă nu s-a produs, mai este nevoie de informaţii. Ceea ce discutăm deocamdată este necesitatea conformării prin teste deja cunoscute a persoanelor care au efectuat anterior un test utilizând saliva, ca să fim convinşi că acel caz este cu adevărat pozitiv. Încă colegii mai gândesc, mai colectează informaţii. Colectăm informaţii şi de la comisiile de specialitate-microbiologie, laborator şi aşa mai departe’, a susţinut reprezentantul CNSCBT. AGERPRES
