Evreii sărbătoresc începând de sâmbătă Pesahul, care se desfăşoară anual, conform calendarului religios ebraic, în perioada 15 – 23 a lunii Nisan (27 martie – 4 aprilie 2021), lună ce marchează începutul anului ecleziastic ebraic.
Potrivit Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), ca urmare a Hotărârii Comitetului National pentru Situaţii de Urgenţă, prin care a fost modificat intervalul orar în care este permisă deplasarea fără restricţii, ‘în toate localităţile se permite circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei, în perioada 27 martie – 28 martie, în intervalul orar 18,00 – 22,00 pentru deplasarea şi participarea la serviciile religioase oficiate pentru sărbătoarea Pesah’.
‘Enoriaşii care se vor deplasa la serviciile religioase de Pesah în zilele respective vor specifica acest lucru în declaraţia pe proprie răspundere. De asemenea, vă atragem atenţia că, din cauza situaţiei epidemiologice actuale, serviciile religioase de Pesah se vor desfăşura conform normelor în vigoare privind desfăşurarea slujbelor religioase şi, conform deciziei Comitetului Director nr 13/9732/19 martie 2021, nu se vor organiza mese de Seder colective sau alte mese colective în niciuna din comunităţile evreieşti locale din România’, a transmis FCER, într-o postare pe Facebook.
Sărbătorit de evrei în fiecare primăvară de peste 3.300 de ani, Pesahul simbolizează eliberarea din robia egipteană şi ieşirea din Egipt a evreilor conduşi de Moise şi cei 40 de ani de peregrinare prin deşert.
În amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat să dospească, în timpul celor opt zile cât durează sărbătoarea (şapte zile în Israel) se mănâncă pâine nedospită, făcută doar din făină şi apă, numită matza (azimă).
Pâinea obişnuită şi toate alimentele fermentate sau susceptibile de a fermenta sunt interzise în această perioadă, astfel încât sărbătoarea este precedată de o curăţenie riguroasă a gospodăriei, pentru îndepărtarea oricăror produse de acest fel.
În primele două seri, se ţine o cină festivă (seder), cu participarea întregii familii sau, în comunităţile mici, a întregii comunităţi. Este o masă încărcată de simboluri, fiecare fel de mâncare şi fiecare gest comemorând aspecte ale evenimentului rememorat. Se servesc mâncăruri tradiţionale şi se beau patru cupe de vin.
Dincolo de semnificaţia ei specială pentru poporul evreu, sărbătoarea de Pesah are o conotaţie universală, de celebrare a eliberării, a redobândirii demnităţii umane.
