Zeci de persoane, supravieţuitori ai Pogromului din 1941 de la Iaşi, copii şi nepoţi ai acestora, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, membri ai comunităţii evreieşti, au participat marţi la ‘Marşul Vieţii’, organizat pe traseul Centrul de Cartier Păcurari – Cimitirul Evreiesc, pentru comemorarea victimelor masacrului comis în urmă cu 80 de ani.
Cu acest prilej, la Cimitirul Evreiesc, după intonarea imnurilor de stat ale României şi Israelului, au fost depuse coroane de flori la monumentele victimelor Pogromului din vara anului 1941, în prezenţa ambasadorului Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, ambasadorului Franţei, Laurence Auer, al Confederaţiei Elveţiene, reprezentanţi ai Germaniei şi ai SUA.
‘În doar câteva zile un oraş marcat de spiritul toleranţei, în care au coexistat oameni de diferite credinţe şi etnii, a devenit locul în care evreii au devenit locul în care evreii au cunoscut tot ce e mai rău pe pământ: tortura, umilinţa, dispreţ şi indiferenţă. În mijlocul nopţii mii de evrei au fost scoşi din casă şi torturaţi. Lor li s-a luat libertatea, demnitatea, familiile şi chiar viaţa. Cei care au supravieţuit gloanţelor au fost duşi la gară şi urcaţi în ‘trenul morţii’. Timp de mai multe zile, prin canicula verii, ei au fost plimbaţi către nicăieri’, a declarat ambasadorul Statului Israel, David Saranga.
‘Trebuie să ştim cu toţii că pogromul nu a fost o prăbuşire bruscă, ci o coborâre treptată în întuneric. Naţiunile devin mai puţin vulnerabile, mai stabile şi mai democratice atunci când îşi asumă trecutul. A admite partea noastră de responsabilitate pentru holocaust este un act instituţional, este o datorie istorică şi trebuie să înţelegem pentru totdeauna că nu tot trecutul nostru a fost glorios. Ceea ce a făcut administraţia românească în perioada 1940-1944 nu se va şterge niciodată. România este astăzi o democraţie europeană dar ceea ce s-a întâmplat acum opt decenii, când statul român a ucis sute de mii de conaţionali printr-o amploare neimaginabilă şi cu o bestialitate nemaiîntâlnită, trebuie mereu spus, evidenţiat, recunoscut şi asumat. Fie comemorare trebuie să fie astfel o lecţie şi un efort de rememorare’, a spus reprezentantul special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterii Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru.
La rândul său, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a transmis mesajul preşedintelui României.
‘Marcăm în aceste zile opt decenii de la una dintre cele mai sângeroase pagini din istoria României. Ura nedisimulată, violenţa atroce, dispreţul absolut faţă de demnitatea umană au fost doar o parte din instrumentarul utilizat de autorităţile vremii pentru a pune în practică un plan abominabil – curăţarea oraşului de evrei. Peste 13.000 de suflete nevinovate au sfârşit în chinuri groaznice, după ce autorităţile, al căror rol ar fi trebuit să fie unul de protecţie, s-au transformat în călăi. Cu o cruzime de nedescris, evreii ieşeni au fost smulşi cu forţa din case, despărţiţi de cei dragi, loviţi cu sălbăticie şi aruncaţi apoi în trenurile morţii sau ucişi de gloanţele mitralierelor’.
În mesajul său, şeful statului român spune totodată că ‘Pogromul de la Iaşi nu reprezintă doar tragedia evreilor ieşeni, ce a urmat celei a evreilor ucişi în perioada rebeliunii legionare la începutul aceluiaşi an, ci este drama şi responsabilitatea cu care se confruntă, de atunci, naţiunea noastră. Atunci când instituţiile statului nu doar că eşuează lamentabil în îndeplinirea obligaţiilor fireşti faţă de propriii cetăţeni, dar îi discriminează, persecută şi îi ucid fără milă, se va fi instalat domnia răului absolut şi a arbitrariului’.
Klaus Iohannis a afirmat, în mesajul transmis prin intermediul consilierului prezidenţial Sergiu Nistor, că ‘amintirea suferinţelor din acele zile şi comemorarea victimelor constituie principala reparaţie morală pe care generaţia actuală şi cele viitoare au obligaţia să o urmeze. Dacă acest lucru se va întâmpla, avem garanţia asumării faptelor aşa cum s-au întâmplat şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În acest demers de aducere-aminte, să evocăm şi numele acelor oameni care au dat dovadă de curaj şi altruism în încercarea de a-i salva pe semenii lor aruncaţi în ghearele infernului. Vorbind despre ororile petrecute atunci, despre faptul că Pogromul de la Iaşi a fost precedat de numeroase acţiuni antisemite, subliniem, o dată în plus, că sănătatea unei societăţi este indisolubil legată de asumarea onestă a trecutului traumatic, de modul în care se raportează la valorile democratice, la toleranţă şi de respectul faţă de demnitatea umană’.
De asemenea, prin mesajul transmis, şeful statului român subliniază importanţa educaţiei, menţionând în acest sens că ‘educaţia despre Holocaust trebuie să ocupe un rol important în sistemul de învăţământ’, iar instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar trebuie încurajate în direcţia promovării unor astfel de programe educaţionale, ‘astfel încât copiii şi tinerii să fie parte a procesului de consolidare a unei societăţi tolerante’.
