„Judecătorii CCR s-ar putea confrunta cu un fel de moțiune de cenzură în cazul respingerii unui candidat la alegerile prezidențiale. Potrivit unei inițiative legislative a cetățenilor, publicată în Monitorul Oficial, în cazul validării prin referendumul organizat la cererea a 500.000 de cetățeni cu drept de vot, ulterior respingerii unei candidaturi de către CCR, va avea drept consecință încetarea mandatelor tuturor judecătorilor Curții Constituționale”, scrie national.ro.
„Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale ar putea fi modificată, după publicarea în Monitorul Oficial a unei inițiative legislative a cetățenilor. Potrivit proiectului cetățenilor, articolul 38 va prevede faptul că toate contestațiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală în condițiile legii se vor soluționa de Curtea Constituțională, cu votul majorității judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Președintelui României.
Totodată, decizia din procedura contestației se va pronunța în ședință publică, cu participarea Ministerului Public și a părților, precum și cu organizarea de dezbateri și administrarea de probe. Decizia se va redacta în 48 de ore de la pronunțare și poate fi atacată cu recurs, care se va declara în 48 de ore de la comunicare, iar recursul se va soluționa de Plenul Curții Constituționale, care va decide cu majoritate de voturi. Proiectul de act normativ mai prevede introducerea unui nou articol, 38-1, în care, la cererea a 500.000 cetățeni cu drept de vot, se va organiza un Referendum cu privire la probleme de interes național prin care se va consulta direct și se va exprima voința populară cu privire la candidatul a cărui candidatură a fost respinsă, după parcurgerea întregii proceduri pentru alegerea Președintelui României.
Potrivit inițiativei legislative a cetățenilor, Guvernul va stabili prin hotărâre, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne și a Autorității Electorale Permanente, programul calendaristic și măsurile tehnico- organizatorice pentru ca referendumul să fie organizat concomitent cu alegerile pentru funcția de Președinte al României, pe un buletin de vot separat.
”În cazul în care, în urma referendumului organizat în condițiile Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, se validează candidatul respins, mandatul judecătorilor Curții Constituționale încetează de drept, și se va proceda de îndată la noi numiri în condițiile prezentei legi, în termen de 15 zile de la data centralizării rezultatelor de către Biroul Electoral Central. În noua sa componență, Curtea Constituțională, potrivit art. 45 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, va înainta un Raport Parlamentului prin care va confirma rezultatul referendumului și va valida pentru funcția de Președinte al României candidatul ales prin referendum.
Rezultatele alegerilor organizate potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României sunt de drept infirmate. Actul de validare a rezultatului alegerilor pentru președintele ales prin referendum se întocmește de Curtea Constituțională, care procedează potrivit art. 53 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României și înmânează un exemplar candidatului ales prin referendum în vederea depunerii jurământului prevăzut de art. 82 alin. (2) din Constituția României”, se arată în proiectul de lege al cetățenilor.
În expunerea de motive a proiectului legislativ se arată că anularea procesului electoral din România prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 32/2024, precum și respingerea candidaturii lui Călin Georgescu prin Hotărârea nr. 7/2025 a Curții Constituționale a României sunt evenimente de importanță istorică pentru progresul democratic al României, care presupune o supraveghere și un echilibru între puterile statului, potrivit așa-numitului principiu „check and balance”, în cadrul căruia acestea se controlează reciproc, pentru a se preveni abuzul de putere al uneia dintre puteri, fie ea executivă, judecătorească sau legislativă. ”Anularea procesului electoral, în baza unor note ale serviciilor de informații, parțial declasificate, a creat un precedent periculos pentru democrație și statul de drept, impunându-se o reformă legislativă și instituțională rapidă”, se mai precizează în expunerea de motive a proiectului de act normativ”, arată national.ro.
Articolul Inițiativă legislativă a cetățenilor: judecătorii CCR pot fi demiși prin referendum apare prima dată în Ecopolitic.
Sursa: Ecopolitic.ro
