Muraru: Angajamentul Guvernului de a combate antisemitismul, inclusiv prin implementarea măsurilor recomandate de ECRI, rămâne ferm

0
17

Guvernul a luat cunoştinţă de actualizarea Recomandărilor de politici generale privind prevenirea şi combaterea antisemitismului, emise de Comisia Europeană Împotriva Rasismului şi Intoleranţei (ECRI) din cadrul Consiliului Europei, şi salută acest demers, potrivit deputatului Alexandru Muraru, reprezentant special al Executivului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei.

‘Constatările ECRI privind creşterea antisemitismului şi a discursului de ură antisemit în mediul online din Europa sunt profund îngrijorătoare. Comisia Europeană Împotriva Rasismului şi Intoleranţei a Consiliului Europei surprinde corect tendinţele recente de creştere a numărului atacurilor fizice cu caracter antisemit în multe state membre ale Consiliului Europei şi fenomene precum negarea şi distorsionarea Holocaustului sau răspândirea discursului instigator la ură, mai ales în contextul crizei COVID-19. În ultimul an, şi în România s-au înregistrat incidente antisemite, atât online cât şi offline, comise de extremişti politici şi impulsionate cu precădere de discursul public al reprezentanţilor unui partid politic extremist prezent în Parlamentul României. În acest context, angajamentul Guvernului de a combate antisemitismul, atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional, inclusiv prin implementarea măsurilor recomandate de ECRI, rămâne ferm’, afirmă Alexandru Muraru într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES.

El arată că prima categorie de recomandări ale ECRI pentru intensificarea luptei împotriva antisemitismului pune accentul pe politici şi coordonare instituţională, subliniind că, în calitate de reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, acordă o atenţie deosebită acestor aspecte şi, în mod special, nevoii de a asigura coordonarea între instituţiile şi structurile specializate în combaterea antisemitismului.

‘Un alt pilon de recomandări ale ECRI vizează formarea unor categorii profesionale cu rol în prevenirea şi combaterea antisemitismului, îmbunătăţirea colectării datelor despre incidente antisemite şi o mai bună educaţie despre antisemitism şi Holocaust în şcoli. Aceste recomandări reconfirmă viabilitatea şi importanţa implementării Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, documentat adoptat de Guvern în luna mai a acestui an, precum şi a Planului de acţiune asociat Strategiei, care vor fi implementate în următorii trei ani (2021-2023)’, adaugă Muraru.

El indică faptul că în ceea ce priveşte protecţia membrilor comunităţii evreieşti şi a victimelor incidentelor antisemite, ECRI recomandă creşterea interacţiunii şi nivelului de relaţionare cu structurile de securitate. În acest context, Alexandru Muraru menţionează că, pe viitor, este esenţial ca Poliţia Română şi unităţile de parchet să trateze cu seriozitate cazurile de atacuri antisemite, iar legislaţia în vigoare să fie aplicată cu celeritate de către autorităţi.

Reprezentantul Guvernului salută accentul pus de ECRI pe recomandarea de a se folosi definiţia de lucru a antisemitismului a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, pentru o mai bună înţelegere şi identificare a expresiilor antisemitismului.

‘Definiţia de lucru a antisemitismului a IHRA a fost adoptată în timpul preşedinţiei române a Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului, iar România a fost una dintre primele ţări care a adoptat pe plan naţional această definiţie şi singura ţară care a adoptat o lege pentru combaterea antisemitismului inspirată de această definiţie. Astfel, având în vedere progresele făcute în ultimii 15 ani în domeniul legislativ şi instituţional, România a dobândit statutul de model regional în ceea ce priveşte asumarea trecutului şi combaterea negării şi distorsionării’, completează Alexandru Muraru.

Sursa: AGERPRESS