USR propune, în programul de guvernare al Cabinetului Cioloş, adoptarea unei noi Strategii naţionale de ordine şi siguranţă publică, care să prevadă, printre altele, setarea unui mod de lucru al Jandarmeriei pentru evitarea abuzurilor de forţă împotriva populaţiei paşnice.
La capitolul Afaceri interne, programul de guvernare prevede adoptarea unei noi Strategii naţionale de ordine şi siguranţă publică, care să confere mecanisme şi responsabilităţi precise, dar şi să elimine suprapunerile de competenţe între instituţiile MAI, în principal Poliţia Română şi Jandarmeria.
‘O prioritate în cadrul acestei strategii este setarea unui mod de lucru al Jandarmeriei pentru evitarea abuzurilor de forţă împotriva populaţiei paşnice. Căutarea persoanelor dispărute, siguranţa şcolară, prevenirea delincvenţei juvenile, combaterea violenţei domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, precum şi a infracţionalităţii cu grad ridicat de impact emoţional şi psihologic în comunitate sunt subiecte de interes direct pentru fiecare cetăţean. MAI va urmări ca aceste priorităţi să fie corelate cu cele naţionale şi internaţionale referitoare la prevenirea şi combaterea criminalităţii grave, a celei organizate şi transfrontaliere, precum şi a celei cu impact negativ asupra bugetului naţional şi european’, se arată în programul USR.
Alte măsuri avute în vedere în programul USR sunt:
* continuarea eforturilor pentru aderarea României la Spaţiul Schengen;
* trebuie intensificate eforturile pentru combaterea corupţiei, inclusiv a celei interne din cadrul structurilor MAI şi pentru creşterea gradului de profesionalizare a personalului care asigură derularea misiunilor specifice;
* MAI îşi va consolida capacitatea de prevenţie şi reacţie imediată, va asigura creşterea rezilienţei şi pregătirii pentru a face faţă dezastrelor şi altor situaţii de risc, într-un mod adaptat la nevoile actuale. Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă se va consolida şi îşi va dezvolta rolul de
principală autoritate responsabilă în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă;
* restabilirea locului şi rolului prefectului şi instituţiei prefectului în sistemul administrativ. Principalele măsuri vizează stabilirea serviciilor publice deconcentrate pe care prefectul le conduce, asigurarea mecanismelor legale concrete pentru partajarea competenţelor de conducere între prefect şi miniştri, asigurarea resurselor pentru buna funcţionare a instituţiilor prefectului, inclusiv prin reducerea numărului de subprefecţi de la 2 la 1, respectiv de la 3 la 2 în cazul municipiului Bucureşti, în condiţiile în care prin OUG nr. 4/2021 a fost reînfiinţată funcţia de secretar general al instituţiei prefectului;
* consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice. Contextul actual a arătat pericolul pe care îl generează diseminarea în spaţiul public a informaţiilor de tipul ‘fake news’. MAI îşi va amplifica eforturile pentru a corecta şi a completa informarea cetăţeanului cu privire la evenimentele de interes, necesitatea respectării unor măsuri de protecţie specifice unor situaţii de risc, precum şi la subiecte care vizează
activitatea personalului/ structurilor MAI;
* reconsiderarea rolului instituţiilor de formare profesională ale MAI şi a mecanismelor de recrutare şi formare, respectiv de evoluţie în carieră.
Rolul Academiei de Poliţie ‘Alexandru Ioan Cuza’ Bucureşti trebuie reconsiderat, iar transformarea instituţiei trebuie continuată pentru recâştigarea încrederii publice şi pentru a răspunde nevoilor actuale de pregătire profesională a ofiţerilor, în cele două domenii majore: ordine publică şi situaţii de urgenţă;
* transformarea digitală a unor servicii publice şi activităţii interne a structurilor.
