Acasă93REPORTAJ Asociaţia 'Descoperă Sulina!' pregăteşte ateliere interactive pe faleza Dunării în sezonul...

REPORTAJ Asociaţia ‘Descoperă Sulina!’ pregăteşte ateliere interactive pe faleza Dunării în sezonul estival

Asociaţia ‘Descoperă Sulina!’ va publica luna viitoare un ghid turistic al singurului oraş românesc de la gurile de vărsare ale Dunării în Marea Neagră şi intenţionează să anime faleza fluviului în această vară cu ateliere interactive pentru vizitatori.

Din asociaţie face parte şi singurul întreprinzător din oraş care le dă turiştilor posibilitatea de a explora Delta în caiace, timişeanul Călin Ene, care, alături de ceilalţi cinci membri fondatori, doreşte să le ofere vizitatorilor sejururi şi iarna în rezervaţie.

‘Anul trecut, în Sulina, nu a existat niciun ghid cu informaţii pentru vizitatori. Noi vom realiza unul fără fonduri europene care va fi gata cel târziu la finele lunii viitoare şi care le va oferi vizitatorilor tips-uri pentru un sejur în Sulina. Vom avea şi informaţii online, însă deocamdată puţini folosesc aceste aplicaţii, iar cei care nu petrec mult timp în oraş refuză să le descarce’, a declarat pentru AGERPRES Călin Ene, unul dintre membrii asociaţiei.

Ghidul va prezenta poveştile oraşului Sulina, un istoric al acestuia, tradiţiile zonei, dar şi evenimentele turistice anunţate, iar asociaţia şi-a propus ca în timpul acestei veri să anime faleza Dunării cu ateliere meşteşugăreşti.

‘Vrem să animăm faleza cu ateliere interactive, să avem acolo oameni care meşteresc, pictează, iar turiştii să ia parte la activităţi, să întrebe. Nu vor fi neapărat lucruri pe care turiştii să le cumpere cu preţuri exorbitante, ci mai degrabă activităţi la care să te uiţi, să faci o poză, să iei o carte de vizită. Vara de obicei, cu excepţia anului trecut, ansamblurile lipovenesc şi grecesc oferă spectacole şi vrem să mai venim cu ceva în plus’, a afirmat Călin Ene.

De altfel, pregătirile pentru sezonul turistic au început cu realizarea de suveniruri din scoici strânse de pe plaja de la Marea Neagră.

Mai mult, asociaţia intenţionează să le ofere turiştilor sejururi şi în timpul iernii.

‘Un alt scop al asociaţiei este de a stimula turismul şi în sezonul rece. În România, sunt nişte clişee, iarna mergem la munte, iar vara la mare, dar 80% din activităţile de vară pot fi făcute şi iarna – plimbările cu caiacul, pescuitul, borşul de peşte, plimbarea cu bicicleta, răsăritul pe plajă, asfinţitul pe faleză, tururile istorice, poate mai puţin baia în mare, plaja şi berea pe terasă. Dar iarna putem bea un vin fiert pe o terasă cu încălzitoare. Vrem să avem oferte anul acesta şi de Revelion’, a mai spus Călin Ene.

O altă activitate pe care şi-au propus-o iniţiatorii Asociaţiei ‘Descoperă Sulina!’ este reluarea meşteşugurilor tradiţionale.

‘Vrem să facem lucrături din papură. Iarna, la Sulina, pentru multă lume este deprimantă. O dată sau de două ori pe săptămână putem să ne întâlnim şi să meşterim. Plus că pe lucrurile realizate se pot face bani’, a menţionat Ene.

În vârstă de 52 de ani, născut în judeţul Timiş, el îşi doreşte să se stabilească la Sulina, aşa încât în luna ianuarie a acestui an s-a mutat în oraşul de la vărsarea Dunării în Marea Neagră.

‘A fost prima iarnă şi a fost fantastic. Nu m-am plictisit nici măcar o zi. Eu găsesc lucruri fantastice şi într-o baltă. Percepţia asupra realităţii diferă de la om la om şi depinde foarte mult de starea în care eşti. Pe mine, o fotografie mă încarcă foarte mult, dar pe alţii nu. Noi, toată iarna, ne-am dat cu caiacul pe Dunăre. În sportul de aventură, se spune că nu există vremea rea, ci doar echipament neadecvat. Riscul de a te răsturna iarna cu caiacul este la fel cu cel din timpul verii. Noi tot timpul avem pe cineva cu o barcă rapidă care ştie de noi şi care, într-un foarte scurt timp de când am dat telefon, poarte veni să ne recupereze dacă se întâmplă ceva. Avem haine uscate într-un sac waterproof, pentru că, dacă ni se întâmplă să ne răsturnăm, ne putem retrage la mal să ne schimbăm de hainele ude. Sigur că se pot întâmpla tot felul de situaţii, dar prevedem din timp şi ne luăm toate măsurile posibile pentru a preîntâmpina urmările. Poţi să te răstorni şi să rămâi cu o amintire plăcută, dacă omul care e cu tine are experienţă şi ştie ce să facă în timp util şi poţi să râzi de chestia asta peste o jumătate de oră. Sau poţi să intri în hipotermie, să nu fie nimeni care să te ia şi să mori. Totul depinde de profesionalismul celui care organizează excursia’, a dezvăluit Călin Ene.

El a recunoscut că iarna în Deltă este grea.

‘E clar, e greu şi iarna trăim de pe o zi pe alta, intrăm cu datorii în noul an şi tot aşa, dar sunt foarte multe lucruri mai presus decât banii. Libertatea şi faptul că pot să stau să vorbesc cu tine fără să mă uit la ceas, în general faptul că pot să trăiesc 7-10 luni fără să mă uit la ceas, fără să ştiu ce zi este, doar că vin legumele la magazin sau că ajunge carnea la Sulina – e fantastic’, consideră timişeanul.

Călin Ene a realizat în urmă cu doi ani proiectul ”Sulina fabuloasă”, care pe lângă întrecerea sportivă a presupus şi acţiuni caritabile.

‘Sunt şapte activităţi prietenoase cu mediul şi comunitatea care se întâmplă în cadrul quadratlonului. Anul trecut, 40 de persoane ar fi vrut să vină, dar, când am anunţat că va fi doar partea de relaxare, mulţi dintre ei, sportivi în special, au renunţat. Anul acesta, probabil că evenimentul va merge mai departe, dacă criza sanitară ne lasă, şi va fi în primul weekend din septembrie’, a amintit Călin Ene.

El a ajuns pentru prima dată în Delta Dunării în urmă cu şapte ani, datorită Turneului Internaţional al Dunării (TID), un eveniment anual până în 2020, care presupune padelatul pe Dunăre de la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră.

‘În anul 2014, am participat la TID, de la Belgrad până în Deltă, 1.100 de kilometri. E greu ca după 30 de zile cu caiacul pe Dunăre să te întorci la betoane. TID nu e greu din punct de vedere sportiv sau al anduranţei. Este un eveniment în care media de vârstă e de peste 60 de ani, pentru că în primul rând trebuie să ai timp. Acolo am cunoscut nişte oameni fantastici, o lume de foarte bună calitate. Am văzut nişte oameni liberi şi am spus că asta vreau să fac’, a povestit Călin Ene.

Iniţial, a vrut să se stabilească în Jurilovca şi a învăţat de la Ştefan Constantin – un promotor al turismului cu caiacele în zonă – ce înseamnă ecoturismul.

‘Am avut o tentativă de a-mi lua o casă în Jurilovca şi nu s-a finalizat. Apoi am descoperit Sulina. A fost dragoste la prima vedere. Aici, am un teren închiriat, opt câini, o rulotă, o colibă acoperită cu stuf şi 20 de caiace. Ele (caiacele – n.r.) sunt esenţa poveştii mele. Mi-au schimbat viaţa’, a recunoscut Călin Ene.

Povesteşte despre ce a făcut înainte de 2014 ca despre ‘cealaltă viaţă’ şi spune că a fost corporatist şi întreprinzător privat. Timp de aproape opt ani a avut propria firmă de cadastru şi lucra mai mult în construcţii industriale.

‘Ca foarte multe domenii din România, topografia era sufocată de funcţionari publici care aveau firme de cadastru şi nu puteai concura cu ei. Chestie tipic românească. Nu era o luptă corectă, am şi obosit, iar lucrurile nu mergeau înspre mai bine’, îşi aminteşte Ene.

A crescut în Bethausen, un sat săsesc, şi a avut o copilărie fericită, iar acum spune că nu face nimic altceva decât să vândă bucăţi din copilăria lui.

‘Am avut o copilărie foarte fericită, foarte liberă, cu mers la pescuit, cu făcut baie în Bega, cu fript porumb. Într-un fel, ce vând acum ca experienţă sunt bucăţi din copilăria mea. Eu aşa am copilărit. Este şi criza vârstei a doua. Adică, în ultimii ani să fac măcar şi lucrurile care-mi plac. Ce-aş aduce din judeţul Timiş aici? Bunica, atunci când se trezea, mergea şi-şi făcea curăţenie la stradă. La mine, la sat, era o ruşine să nu-ţi sapi porumbul. Sunt câteva lucruri de bun-simţ care existau de generaţii şi, crescând cu ele, simt diferenţele’, a arătat Călin Ene.

În Sulina, Călin Ene a închiriat un teren unde are o rulotă, o cabană, iar turiştii îşi pot instala corturile. Dintre câinii pe care îi îngrijeşte, doar unul nu este vaccinat şi sterilizat şi spune despre el că a fost traumatizat.

‘Blondi e un câine traumatizat. A fost prinsă într-o capcană, are urme şi nimeni nu se poate apropia de ea. Vine la tine, te pupă, dar nu stă la mângâiat. Nu a putut să treacă peste traumele produse de oameni. Din când în când, atunci când te repezi spre ea, (…) te capsează. E o muşcătură ca să te avertizeze că-i invadezi spaţiul. Îi avertizez pe oameni, mi-a muşcat mulţi turişti, mulţi prieteni, dar ceea ce e fantastic e că oamenii care vin la mine îşi asumă şi înţeleg că un câine nu e un obiect’, a mai afirmat Călin Ene.

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks