AcasăStiri generaleREPORTAJ/Selecţie 'de foc' a viitorilor luptători din Forţele Speciale: E 150% mai...

REPORTAJ/Selecţie ‘de foc’ a viitorilor luptători din Forţele Speciale: E 150% mai mult decât în filme

Peste 30 de militari şi civili, care vor să devină luptători în Forţele pentru Operaţii Speciale ale Armatei Române, se pregătesc în aceste zile cu instructorii Şcolii de Instruire a FOS din Vlădeni. Limitele fizice şi psihice împinse la maximum, mărşăluit pe teren accidentat cu greutăţi, simularea contactului direct cu ‘inamicul’, exerciţii inclusiv pe timpul nopţii şi puţine momente de respiro. Acestea sunt elementele care conturează o zi din programul de selecţie a cursanţilor, program care debutează sugestiv cu ‘Hell Week’.

Pregătirea viitorilor luptători din Forţele pentru Operaţii Speciale durează între 6 şi 11 luni, în funcţie de specialitate, şi a început pe 15 februarie cu 65 de cursanţi. De două săptămâni, candidaţii care vor să intre în elita armatei au început procesul de selecţie şi evaluare, în care li se testează rezistenţa fizică şi psihică, nu mai au niciun contact cu lumea exterioară şi nu au voie nici să folosească dispozitive inteligente. Până vineri, mai rămăseseră în cursă 34 de candidaţi. Evaluarea şi selecţia candidaţilor se desfăşoară la Centrul Naţional de Instruire Întrunită ‘Getica’ din Cincu.

Integritatea, voinţa de fier şi pregătirea fizică sunt calităţile pe care trebuie să le întrunească cei care sunt selectaţi, spune colonelul Adrian Sileanu, locţiitor al comandantului Şcolii de Instruire a Forţelor pentru Operaţii Speciale din Vlădeni.

‘Probabil că la prima vedere toată lumea se gândeşte că trebuie să se pregătească extraordinar din punct de vedere fizic. Este adevărat că şi calităţile fizice ale cursanţilor contează foarte mult şi le maximizează şansele de a trece de selecţie şi de a termina programul, însă contează mai mult calitatea oamenilor din punct de vedere al integrităţii, al voinţei lor. Un om care îşi asumă tot ceea ce face, chiar dacă ştie că poate fi în detrimentul lui la un moment dat, şi un om care are o voinţa de fier să reuşească şi să treacă de selecţie şi să finalizeze programul este, practic, ceea ce căutăm noi la aceşti candidaţi’, explică col. Sileanu.

Psihologul şcolii insistă şi el că selecţia este ‘proba de foc’ a programului de pregătire a viitorilor luptători din Forţele pentru Operaţii Speciale.

‘În general, noi urmărim să-i aducem pe cursanţi la limita maximă controlabilă. În momentul în care sesizăm că nu mai avem controlul, îi oprim. Ei sunt opriţi în momentul în care ar putea ajunge în posibilitatea de a se accidenta. De foarte multe ori sunt aduşi la nivelul maxim de stres şi de capacitaţi psihice. În principiu, noi urmărim nu neapărat să-i aducem la nivelul stresului din teatrele de operaţii, ci la potenţialul de stres maxim pe care l-ar putea întâlni în carieră lor. Avem şi module mult mai încărcate din punct de vedere al stresului şi din punct de vedere emoţional, unde urmărim, într-adevăr, limita maximă de stres şi îi aducem la nivelul teatrelor de operaţii şi nivelul la care ei ar putea să ajungă în punctul de a fi stresaţi. Ce simulăm aici este nivelul de stres – încărcătura emoţională, tensiune psihică – pe care ei îl pot avea în carieră lor. Îi evaluăm comportamental, psihic, strict în viaţa de zi cu zi’, spune psihologul.

Cât de intens este programul de selecţie ne povesteşte unul dintre instructori, care s-a alăturat Forţelor pentru Operaţii Speciale la 45 de ani, după doar un an de armată, unde a intrat din rândul civililor: ‘Sunt trei săptămâni ‘de foc’, prima fiind denumită sugestiv ‘Hell Week’. Mai sunt câteva zile. Cursanţii nu ştiu lucrul acesta. Vor fi supuşi la exerciţii fizice şi psihice sub stres, încercând astfel să-i punem în situaţii tactice şi să ia decizii la limită’.

Cursanţii sunt împărţiţi în două grupe. O echipă a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES a însoţit una din grupe, compusă din 17 cursanţi care aspiră să devină luptători ai Forţelor pentru Operaţii Speciale, în una din ultimele zile ale programului de selecţie.

La prima oră, instructorii stabilesc ultimele detalii şi le prezintă cursanţilor misiunea pe care o au de îndeplinit. Echipaţi cu rucsacuri de aproximativ 20 de kilograme şi armamentul individual, cursanţii primesc coordonatele misiunii, materiale necesare şi indicaţiile pentru modul în care trebuie să reacţioneze la ‘contactul’ cu inamicul. Scenariul acestei misiuni presupune realizarea unui podeţ, la câţiva kilometri de punctul de plecare, din doi buşteni de aproximativ şapte metri şi cu o greutate de zeci de kilograme.

‘Cei doi buşteni nu trebuie să atingă solul şi să fie atinşi cu mâna, cu excepţia momentului în care se execută podeţul. Pentru transportul acestora veţi folosi corzi. Nu aveţi voie să vă abateţi de la drum. Veţi vorbi în şoaptă, cu excepţia comandantului. Patru oameni vor face siguranţa, unii verifică timpul şi coordonatele de deplasare’, sunt indicaţiile pe care le dă unul dintre instructori.

Cursanţii au zece minute să-şi planifice misiunea, sub comandă unuia dintre ei. ‘Ideea e să fim o echipă. Să tragem toţi!’, spune cel desemnat să comande. Cursanţii preiau prin rotaţie comanda pe durata misiunii.

După câteva flotări executate rapid pentru încălzire, echipa porneşte la drum cărând buştenii în paralel. Din când în când, instructorii le solicită cursanţilor date precise despre distanţa parcursă sau direcţia în care se deplasează. De-a lungul traseului, se simulează foc de artilerie sau foc uşor de infanterie, iar cei 17 cursanţi execută diverse manevre. Efortul e colosal. Instructorii constată că ‘au pierdut’ un om. Cursanţii trebuie să-şi redistribuie sarcinile, să-şi care camaradul şi bagajul acestuia. Misiunea devine mai dificilă.

‘Contact!’, strigă unul dintre cursanţi. Atmosfera e detensionată de instructori. ‘Era John Wayne?’, întreabă unul dintre instructori. ‘Aveţi voie să cântaţi’, le transmite un altul.

Exerciţiul continuă, cursanţii cântă ‘Transilvanie frumoasă’ şi merg în cadenţă, pe terenul neprietenos, accidentat sau mlăştinos. Se simulează alte focuri din partea ‘inamicului’ şi candidaţii sunt anunţaţi că au un alt ‘rănit’. Pentru transportul lui se foloseşte o targă, ceea ce înseamnă doi oameni în minus la căratul buştenilor, iar unul care trebuie să care şi rucsacul camaradului. După câteva sute de metri, ‘rănitul se reface’ şi cursanţii îşi reîmpart sarcinile. Ceva mai încolo, echipa îl ajută pe unul dintre camarazi ajuns aproape la limita puterilor.

După aproape patru ore de la începutul misiunii, în care au urcat şi coborât dealuri cărând cei doi buşteni imenşi, cursanţii ajung la coordonatele indicate şi execută podeţul trecând prin apă. Misiunea este îndeplinită. Primesc un respiro de o oră, timp în care îşi schimbă ţinuta şi mănâncă.

‘Ceea ce m-a determinat pe mine în mod special să aleg această profesie este nevoia de a ieşi din tipar, de a ieşi din normal şi de a face parte din forţele de elită ale Armatei române. (…) M-am inspirat şi din filme, Call of duty – seria de jocuri, apoi de pe YouTube – ce am văzut la Navy Seal, la Green Berets (…) şi din videoclipurile făcute de Armata română despre Forţele pentru Operaţii Speciale, fiindcă este o branşă ceva mai nouă la noi. Acum mi-am dat seama că una este să vizionezi acele videoclipuri şi altă este să participi. 150% aş spune că e aici, faţă de ce e în filme’, spune unul dintre cursanţi, la baza inginer agronom şi arbitru profesionist în liga a III-a de fotbal.

Şi nu este singurul cu o specializare interesantă în viaţa civilă. ‘Este o experienţă nouă, la un nivel foarte ridicat de efort, dar sunt motivat când văd în jurul meu atâţia camarazi care pun umăr la umăr, îşi doresc să ne ridicăm unul pe altul, să ne motivăm unul pe altul şi să finalizăm cu toţii. (…) Suntem o echipă în devenire’, completează un alt candidat, şi el tot din rândul civililor. A urmat Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei şi profesează că graphic designer şi fotograf profesionist.

‘Am studiat Silvicultură. Am fost foarte interesat de Forţele pentru Operaţii Speciale din ce am văzut pe internet, filme, din ce am auzit de la prieteni şi am zis că aş dori să ies din ritmul de viaţă sedentară şi aş vrea să fac parte din echipa de elită a Armatei României, să fiu printre cei mai buni’, îşi spune povestea un alt cursant.

Câteva minute mai târziu, vremea se schimbă brusc, plouă torenţial. Urmează alte ore ‘de foc’ în care cursanţii primesc o nouă misiune.

Ceilalţi 17 cursanţi care aspiră să treacă selecţia au executat în paralel aceleaşi misiuni. Victoria zilei este că la final niciunul dintre cei 34 de candidaţi nu a fost eliminat sau nu a renunţat, cu atât mai mult cu cât, doar cu o zi înainte, zece dintre aspiranţi fuseseră eliminaţi.

Aşa arată o zi din programul de selecţie a viitorilor operatori ai Forţelor pentru Operaţii Speciale, program care se va încheia pe 7 aprilie. Apoi ei vor urmă cursul de bază şi cursul de specializare.

FOS sunt structuri special pregătite şi echipate pentru a acţiona în medii ostile, sensibile din punct de vedere politic sau diplomatic sau acolo unde alte tipuri de operaţii nu pot fi executate. Primul batalion al Forţelor pentru Operaţii Speciale a fost înfiinţat în 2003, la Târgu Mureş.

Din 2018, de la înfiinţarea Şcolii de Instruire a Forţelor pentru Operaţii Speciale de la Vlădeni, peste o sută de candidaţi au finalizat programul de formare a celor mai buni luptători ai Armatei române.

‘De la înfiinţarea şcolii, peste 300 de cursanţi au fost procesaţi de şcoală în programul de formare a operatorilor FOS. În general, procentul de succes a fost de aproximativ 30%. (…) Este un procent normal. Noi nu avem un număr fixat de eşaloanele superioare în ceea ce priveşte absolvenţii programului. Calitatea contează mai mult decât cantitatea în Forţele pentru Operaţii Speciale şi atunci cei care într-adevăr trec de selecţie şi reuşesc să finalizeze programul sunt cei pe care, într-adevăr, ne putem sprijini în cadrul detaşamentelor care acţionează în cadrul structurilor FOS. (…) Din punctul meu de vedere, având în vedere modul în care îi selecţionăm pe aceşti oameni şi modul în care îi pregătim, sunt într-adevăr elită armatei’, punctează col. Adrian Sileanu.

El a explicat şi că nu există condiţii de gen în ceea ce-i priveşte pe candidaţi.

‘La acest moment, derulăm programe atât pentru militari cât şi pentru civili. Trebuie însă să precizez că probele nu sunt diversificate în funcţie de gen, probele sunt unice. Atât candidaţii bărbaţii, cât şi candidaţii femei trebuie să treacă peste aceleaşi probe, deoarece un detaşament de forţe pentru operaţii speciale se deplasează cu o singură viteză şi trebuie să aibă aceleaşi performanţe. (…) Invităm toate candidatele care ar dori să facă o carieră în Forţele pentru Operaţii Speciale să vină şi să încerce, fiindcă altfel nici nu au de unde să ştie dacă pot sau nu să treacă de probele de selecţie. M-aş bucură că pe timpul carierei mele aici, la FOS, să ştiu că am reuşit să promovăm şi să încheie programul prima femeie din FOS’, subliniază locţiitorul comandantului şcolii, care mai afirmă că, de la înfiinţarea instituţiei, trei candidaţi femei au încercat să treacă de programul de selecţie, însă au fost respinse din motive medicale sau pentru că nu au trecut probele fizice.

În plus, şcoala intenţionează să accepte, în următorii ani, şi candidaţi din afară ţării.

‘Şcoala este înfiinţată foarte recent, pe 1 iunie 2018, la Vlădeni într-o cazarmă care a avut o altă destinaţie şi care în prezent va suferi modificări destul de importante în ceea ce priveşte infrastructură care a fost proiectată pentru acest obiectiv. Lucrurile sunt deja în linie dreaptă, în sensul în care deja se licitează pentru un agent economic care să realizeze obiectivele şcolii. Este adevărat că lucrurile nu se vor întâmpla peste noapte, având în vedere amploarea lucrărilor. De la înfiinţare, şcoala a fost orientată în special pentru nevoile structurilor din cadrul Comandamentului Forţelor pentru Operaţii Speciale, însă evident că şcoala şi structura din care face parte privesc şi spre exterior, către parteneri strategici ai României, către parteneri de interes ai României’, spune colonelul Sileanu.

Potrivit HG 1026/2020, valoarea totală a investiţiei pentru lucrări în cazarma de la Vlădeni este de 332.254.000 de lei, eşalonată pe cinci ani.

În contextul pandemiei de COVID-19, singura perioadă în care cursurile şcolii au fost suspendate a fost în timpul stării de urgenţă.

Citește și:

Activează Notificările OK No thanks