REPORTAJ VIDEO Sibiu: ‘Plămânul artificial’, o şansă în plus la viaţă pentru pacienţii critici cu COVID-19

ECMO (Extracorporeal Membrane Oxygenation) sau aşa-numitul ‘plămân artificial’ reprezintă o şansă în plus la viaţă pentru un pacient critic cu COVID-19, motiv pentru care se încearcă ca şi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) din Sibiu să fie funcţional un asemenea aparat, au precizat luni, pentru AGERPRES, singurii medici din acest spital cu experienţă în folosirea unui ECMO, şeful Secţiei ATI, Mihai Sava, şi chirurgul cardiac şi vascular Gabriela Cozmanciuc. Deja doi pacienţi infectaţi cu COVID-19 au preferat să se transfere de la Sibiu în Germania, tocmai pentru a putea beneficia de acest dispozitiv. Cu o experienţă bogată în străinătate, unde a folosit ECMO pentru pacienţi, medicul Gabriela Cozmanciuc arată că acest aparat poate ajuta la ‘depăşirea momentului critic’ de către pacienţii pentru care nu mai sunt speranţe. ‘Ce este ECMO? Este o maşină care ne ajută să respirăm şi ne ajută inima ca să depăşim momentul critic, pentru pacienţii critici. Ce înseamnă pacient critic? Dacă nu îi punem maşina asta, el va muri’, a precizat chirurgul cardiac şi vascular Gabriela Cozmanciuc. Întrebată dacă un pacient cu COVID-19 ajutat de ECMO va supravieţui sigur, indiferent de vârstă şi patologie, Gabriela Cozmanciuc a răspuns: ‘Nu. Deci depinde de patologie, deci pentru COVID, supravieţuirea, dacă respecţi acele 8 criterii, prin care tu îi pui ECMO, supravieţuirea este între 60 şi 80%’. Potrivit medicului Gabriela Cozmanciuc, dacă un tânăr, fără comorbidităţi, diagnosticat cu COVID-19, beneficiază şi de ‘plămânul artificial’, ‘are şanse mult mai mari cu ECMO, decât fără ECMO. ‘Fără ECMO, el va muri, dacă ajunge într-un anumit moment critic. Cu acest ECMO tu îi dai o şansă să scape sau nu, dar niciodată nu ai 100 % (garanţie n.r.). Deci ai un procent în care anumiţi pacienţi scapă şi un procent prin care anumiţi pacienţi nu scapă. De ce depinde? Pentru că ECMO are două funcţii: e o maşină care are o membrană, care schimbă gazele, schimbă oxigenul cu bioxidul de carbon, deci face funcţia de membrană alveolo capilară care este în plămân, iar a doua, are o pompă care asigură hemodinamica. Deci, pompa asta susţine cordul’, a explicat medicul de la SCJU Sibiu. Ea subliniază că boala COVID-19 nu afectează doar plămânii, ci şi inima, iar bolnavii care beneficiază de ECMO au o susţinere atât pentru plămâni, cât şi pentru cord. ‘COVID-ul dă două mari probleme în organism: unu, îţi modifică gazele, deci afectează membrana alveolo capilară, iar al doilea efect, modifică coagularea şi face mici cheaguri. (…) Deci această maşină are dublă funcţie: susţine atât cordul, cât şi plămânul, nu este numai plămân artificial’, a subliniat chirurgul Gabriela Cozmanciuc. ECMO poate fi folosit la un singur pacient, de acest ‘plămân artificial’ nu pot beneficia mai mulţi pacienţi cu COVID-19 în acelaşi timp. ‘Această maşină este exclusiv pentru un pacient, de asta sunt ghidurile foarte stricte, etice. Sunt anumiţi coeficienţi, prin care dacă noi avem 7 candidaţi pentru maşină (ECMO n.r.), noi trebuie să decidem care candidat are cele mai multe şanse de revenire. Şi sunt nişte criterii de care trebuie să ţinem cont’, a adăugat Gabriela Cozmanciuc. Medicul Gabriela Cozmanciuc spune că ECMO poate salva viaţa nu doar a unui adult cu COVID-19, dar şi a unui copil. Acest ‘plămân artificial’ este folosit şi la pacienţii care nu suferă de COVID-19. ‘Acest aparat, această membrană extracorporală este derivată din maşina cord – plămân, care se foloseşte în chirurgia cardiacă. Maşina cord – plămân din chirurgia cardiacă, prima dată a fost în 1962, ECMO se foloseşte în mod sistematic din 1982. Deci nu este o invenţie. (…) Toţi chirurgii cardiaci ştiu această maşină, deci nu e nimic fantastic. Şi rata de supravieţuire este în funcţie de când ai preluat tu şi ai pus pacientul în funcţie dacă are infarct, dacă are insuficienţă cardiacă, dacă îl pregăteşti, este ‘bridge’ (legătura n.r.) pentru transplantul cardiac, dacă are o insuficienţă respiratorie (…) Rata de succes cu ECMO este foarte bună la copii, copiii cu miocardită, cu malformaţii congenitale. (…) Este o maşină care este arhi-cunoscută, deci se foloseşte de foarte mulţi ani, nu este o invenţie de acum’, a mai declarat medicul cadiac şi vascular Gabriela Cozmanciuc. Şeful Secţiei ATI din Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, medicul Mihai Sava, a declarat, pentru AGERPRES, că un ECMO este un aparat scump, cu consumabile costisitoare, şi care necesită o echipă medicală cu o pregătire specială. ‘Aparatul ECMO, aşa cum a spus şi colega mea, are într-adevăr reale beneficii, dar dezavantajele sau părţile slabe ale acestui aparat ţin de faptul că este extrem de scump, consumabilele sunt extrem de scumpe şi necesită un personal calificat, special calificat pentru această procedură. Dacă am avea în momentul actual condiţiile să folosim un asemenea aparat, bineînţeles că el ar fi un beneficiu pentru pacienţii cu COVID-19, dar un singur pacient poate beneficia de un singur aparat. Şi atunci apare problema că este foarte scump, deci putem să îl utilizăm doar la un singur pacient, plus acest personal de care noi nu dispunem, nu avem experienţă deloc cu acest aparat (echipa din ATI n.r.). Eu am mai lucrat de foarte mult timp, în urmă cu 15 ani, pe un asemenea gen de aparat, (…) nu la Sibiu, în Germania am lucrat. Deci astea ar fi cele două probleme mari: în primul rând preţul foarte mare de cost şi la aparat şi la consumabile, pentru consumabile este vorba de ordinul miilor de euro pentru un pacient şi a doua problemă este specializarea unui număr de medici şi de asistente în această tehnică de oxigenare extracorporală, ori asta se poate face doar în timp şi în alte localităţi, în alte centre universitare’, a explicat şeful ATI de la SCJU Sibiu, medicul Mihai Sava. Medicul şef al celei mai mari secţii ATI din judeţul Sibiu, Mihai Sava, spune că dacă ar exista un ECMO la Spitalul Judeţean, ar fi nevoie şi de un reprezentant al firmei producătoare care să instruiască personalul. ‘Fie firma producătoare trimite un reprezentant care să facă un instructaj şi să participe cu noi timp de câteva zile sau până în două săptămâni la această tehnică de oxigenare extracorporală, fie trimitem noi personal în alte centre, unde să fie instruiţi. Vă daţi seama că aceasta este o soluţie mai greu de abordat, fiindcă în momentul actual nu ne putem permite să trimitem personal’, a precizat şeful ATI de la SCJU Sibiu, medicul Mihai Sava. Potrivit medicului de terapie intensivă Mihai Sava, ECMO ar putea ajuta mulţi bolnavi, nu neapărat cu COVID-19, însă în cazul celor infectaţi cu noul coronavirus totuşi mortalitatea este ‘extrem de mare’. ‘Există multe patologii, în principal cu ce ne ocupăm noi aici, dar nu exclusiv, şi în chirurgia vasculară majoră se poate folosi. Se poate folosi la pacienţii cu bronhopneumonie, deci cu afectare pulmonară de altă etiologie decât COVID-ul şi dacă mai ţineţi minte, acum doi ani când a fost pandemia aceea cu virus gripal, au fost mulţi pacienţi care au fost trataţi cu ECMO, nu la noi în centru, la Timişoara şi ar fi multă lume care ar putea beneficia, chiar dacă nu este bronhopneumonie cu COVID. (…) Patologia COVID este foarte, foarte diferită de afectările pulmonare de alte etiologii şi chiar şi cu ECMO, nu este un panaceu ECMO, chiar şi cu ECMO mortalitatea rămâne extrem de mare la pacienţii cu bronhopneumonie COVID’, a arătat medicul Mihai Sava. Spitalul privat Polisano Medlife din Sibiu, aflat în curtea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, a împrumutat un aparat ECMO spitalului public, însă acest aparat nu are consumabilele necesare, deci nu poate fi folosit pentru pacienţii cu COVID-19 cel puţin trei luni de zile. ‘Am primit într-adevăr un aparat ECMO împrumut de la clinica Polisano, împrumutat gratis, dar din păcate nu avem consumabile, care, repet, sunt extrem de scumpe, şi am luat legătura cu firma care distribuie consumabile pentru acest model de aparat şi timpul minim de livrare a acestor consumabile este de trei luni’, a spus medicul Mihai Sava. Rata de infectare în judeţul Sibiu este de 8,4 la mia de locuitori, fiind internaţi în spitale, 491 de bolnavi cu COVID-19. În municipiul Sibiu rata de infectare se situează la 12,99 la mia de locuitori, potrivit raportărilor de luni ale Prefecturii Sibiu. AGERPRES / (A – autor: Isabela Paulescu, editor: Marius Frăţilă)