Un proiect privind contractarea unui împrumut de 150 milioane lei pentru realizarea a două pasaje rutiere subterane pe direcţia şoselei Mihai Bravu a fost adoptat, joi, de Consiliul Local Sector 3.
‘Se aprobă contractarea şi/sau garantarea unei finanţări rambursabile interne în valoare de 150.000.000 lei, cu o maturitate de minim 10 ani, începând cu anul 2022’, prevede hotărârea adoptată cu 16 voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’ şi o abţinere.
Consilierul local USR PLUS Mihaela Văcaru a explicat avizul nefavorabil dat acestui proiect la comisia buget prin faptul că nu există o fundamentare privind modalitatea prin care s-a ajuns la cifra de 150 de milioane de lei alta decât că aceasta este suma maximă prevăzută prin lege.
‘Creditul ar fi destinat finanţării unui proiect de 370 de milioane de lei, conform devizului din 2020, deşi se ştie clar că această valoare nu mai corespunde realităţii şi este mult subevaluată. Nu s-a prezentat devizul actualizat. Nu s-a prezentat studiul de fezabilitate cu analiză cost-beneficiu actualizată, care să includă costul creditului. Nu ştim dacă aceasta investiţie se mai susţine în condiţiile actuale de preţuri’, a declarat Mihaela Văcaru.
Ea a atras atenţia că proiectul de hotărâre a fost respins de Consiliul Local în ianuarie şi a revenit în aceeaşi formă, în contextul în care condiţiile din domeniul economic sunt ‘mult mai grave’, deoarece dobânzile sunt ‘într-o creştere accelerată’.
Nu în ultimul rând, Mihaela Văcaru a semnalat că Primăria Sectorului 3 a acumulat cel mai mare volum de credite în ultimii 5 ani comparativ cu celelalte sectoare şi cu Municipalitatea.
Primarul Robert Negoiţă a explicat că este nevoie de aprobarea acestui credit pentru anii următori pentru a fi ‘la dispoziţie’ şi a subliniat că, fără aprobarea Consiliului Local, aceşti bani nu pot fi cheltuiţi.
‘Aceste sume nu pot fi cheltuite în acest an, cât am vrea noi de tare, pentru că nu avem aprobare de tragere. Noi discutăm să avem un credit aprobat pentru anii următori. (…) Trăim într-un oraş în care (…) murim încet, dar sigur din cauza poluării şi traficului. Trebuie să facem ceva pe partea asta (…) Sănătatea şi viaţa nu se pot echivala în bani’, a subliniat Robert Negoiţă.
Totodată, el a menţionat că gradul de îndatorare al autorităţii locale a scăzut faţă de acum 2-3 ani.
‘Am moştenit credite cu dobânzi enorme şi cu comisioane şi cu nenorociri pe care le-am plătit şi evident că am făcut altele, că aşa se întâmplă în orice ţară civilizată (…) În ultimii ani, mai mult am returnat credite decât ne-am angajat (la împrumuturi – n.r.)’, a adăugat Robert Negoiţă.
La rândul său, consilierul local PSD Ion Maxim a afirmat, printre altele, că legislaţia permite autorităţii locale un grad de îndatorare de până la 30%.
Consilierul local PNL Andreea Weinerich a atras atenţia că acest credit nu se contractează pentru o urgenţă care ar putea să apară, ci pentru o lucrare de investiţie. ‘Nu negăm neapărat că nu este de utilitate publică, dar nu este o urgenţă care ar putea să apară’, a punctat Andreea Weinerich.
Potrivit acesteia, o urgenţă ce s-ar putea înregistra ar putea fi reprezentată de centre pentru refugiaţii din Ucraina.
