UPDATE Cseke Attila: Centralizarea spitalelor va încetini semnificativ investiţiile de infrastructură

Centralizarea spitalelor va încetini ‘semnificativ’ investiţiile în infrastructura acestora, în timp de descentralizarea lor înseamnă fonduri pentru dezvoltare, a declarat, miercuri, liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, fost ministru al Sănătăţii. ‘Acolo unde la nivel local, judeţean s-au găsit oamenii potriviţi pentru management şi unde reprezentarea politică a considerat o prioritate asigurarea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii, sunt nenumărate locuri în care descentralizarea a adus o dezvoltare însemnată faţă de ce a fost înainte de 2010. Dacă într-o anumită localitate, descentralizarea nu şi-a atins scopul pe care l-a atins în mare parte a ţării, aceea de implicare a autorităţii locale, de investiţii masive în spitale, atunci nu înseamnă că sistemul este prost, ci că persoanele puse în funcţii sau care au coordonat spitalele nu sunt persoanele potrivite. Nu trebuie din cazuri individuale să tragem concluzii că sistemul este prost. Nu sistemul trebuie schimbat, ci trebuie găsiţi oamenii potriviţi pentru managementul spitalelor’, a declarat, într-o conferinţă de presă, senatorul Cseke Attila. Fostul ministru al Sănătăţii a afirmat că misiunea politicului este să găsească managerii potriviţi, cărora să li se asigure continuitate şi predictibilitate, precum şi susţinere financiară pentru spitale. El a dat ca exemple managerii din Oradea, de nouă ani, la Marghita, de peste zece ani, la Salonta de peste 16 ani. ‘Din 2010, România a avut 12 guverne, cu 11 prim-miniştri diferiţi şi 13 miniştri ai Sănătăţii. Vă rog să vă închipuiţi de câte ori, cu atâţia miniştri, s-ar fi schimbat managementul spitalelor. Probabil am fi avut o situaţie asemănătoare cu ce s-a întâmplat la Piatra-Neamţ’, a spus Cseke. Parlamentarul a amintit că, în perioada când era ministrul Sănătăţii, s-a descentralizat sistemul spitalicesc din România. În vara anului 2010, din cele 435 de spitale, 310 au fost descentralizate şi trecute în subordinea autorităţilor locale. În medie, la fiecare spital existau patru funcţii de conducere (un manager şi trei directori, în unele spitale chiar şi zece directori), respectiv 1740 de de funcţii de conducere din toată ţara ‘care depindeau de pixul ministrului’, numiţi şi revocaţi de ministru. ‘Este o putere extraordinară pe care noi am desfiinţat-o în 2010. De atunci au mai fost idei şi încercări de recentralizare a spitalelor, în primul rând pentru că numirea acestor directori este o mare ispită pentru un ministru. Noi am avut curajul să facem acest lucru într-un moment în care puteam să nu facem sau să mergem mai departe cu sistemul făcut de alţii. În al doilea rând, şi cel mai important lucru: nu există ministru care ar putea să coordoneze eficient managementul a peste 400 de spitale. Fizic, nu există timpul necesar pentru aşa ceva,’ a spus el. Cseke a subliniat că descentralizarea nu a fost uşoară, nu întotdeauna susţinută, cu deplasări şi discuţii în judeţe şi s-au plătit datoriile spitalelor fiind predate cu datorii ‘la zero’. Un efect important al descentralizării a fost implicarea autorităţilor locale şi susţinerea spitalelor cu fonduri şi proiecte pentru dezvoltare şi modernizare. Nu în cele din urmă, rezolvarea aspectelor minore, cum ar fi o petiţie a unui bolnav nemulţumit, angajarea unei infirmiere etc, rămâneau să se rezolve pe plan local, nu la Ministerul Sănătăţii, într-o durată de timp necunoscută. ‘Dacă în 2008, la nivel local, autorităţile locale au cheltuit pentru dezvoltarea infrastucturii spitalelor 53,6 milioane de lei, în 2009, suma de 99 de milioane de lei, în 2010, după vară, a ajuns la 290,7 milioane lei. La Piatra Neamţ, în ultimul an au fost opt manageri de spital, din care trei manageri au fost numiţi de MS, în cele trei luni de stare de urgenţă, în care spitalele au trecut sub coordonarea MS. Acesta este exemplul de anul acesta în care Ministerul Sănătăţii a coordonat un spital judeţean: în două luni, trei manageri de spital, dintre care unul proprietar de pompe funebre. Chiar nu cred că este un exemplu de urmat’, a spus Cseke. El a reamintit că ministrul Sănătăţii a avut mai multe declaraţii legate de necesitatea de a prelua Ministerul Sănătăţii coordonarea tuturor spitalelor din ţară. Senatorul a mai menţionat că România va avea la dispoziţie, în noul exerciţiu financiar 2021-2027, o sumă mare de fonduri europene pentru sănătate, de circa 5 miliarde de euro, ceea ce va fi ‘o mare provocare pentru absorbţia lor’.