Varianta optimă a A7 trece prin apropierea municipiilor Falticeni şi Suceava, pe Valea Siretului până la Vama Siret

Varianta optimă a autostrăzii A7 trece prin apropierea municipiului Fălticeni, prin estul municipiului Suceava cu nod de descărcare în zona cartierului Burdujeni şi pe Valea Siretului până la Vama Siret, a declarat, vineri, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur, o întâlnire cu reprezentanţi ai CNAIR, firmelor implicate în realizarea proiectelor şi primarii localităţilor ce vor fi străbătute de autostrada Siret – Suceava – Dolhasca – Bucureşti. Potrivit lui Flutur, majoritatea celor prezenţi au considerat că autostrada ar trebui să treacă prin trei puncte obligatorii, respectiv Dolhasca, municipiul Suceava şi Siret. El a spus, totodată, că traseul ar trebui să fie cât mai aproape de municipiul Suceava şi de Aeroport. ‘Poziţia mea a fost că aş socoti că e bine de luat în calcul varianta care vine de la Dolhasca aproape de municipiul Fălticeni şi apoi vine spre municipiul Suceava prin est şi traversează DN 29 prin zona Salcea. De ce am opinat pentru această variantă? Pentru că am rezolva şi centura ocolitoare a municipiului Fălticeni pe de o parte, iar pe de altă parte vorbim de o zonă populată, sunt câteva zeci de mii de locuitori şi s-ar scurta distanţa până la viitoarea autostradă de la Fălticeni şi din împrejurimile municipiului Fălticeni. (…) Proiectanţii au prezentat variante cu nod undeva în zona Burdujeni, deasupra drumului naţional care leagă Suceava de Botoşani, un nod de descărcare atât pentru Aeroport, cât şi pentru municipiul Suceava şi apoi sunt câteva variante prin estul judeţului Suceava, pe Valea Siretului, spre oraşul Siret’, a spus Flutur. Preşedintele CJ Suceava a subliniat că este foarte important să fie implicate toate structurile, dar în primul rând primarii, pentru că se va ţine seama de poduri peste râuri, peste Suceava şi Siret, peste afluenţi, peste Şomuz, dar şi de linii de înaltă şi medie tensiune, reţele de gaze naturale, intersecţii cu drumuri naţionale, cu zone cu arii protejate, cu păduri sau rezervaţii ce protejează diferite specii vegetale sau animale. ‘Toate acestea trebuie luate în calcul şi trebuie să se ţină seama de costuri. (…) Am cerut proiectanţilor să se grăbească şi să ne prezinte o variantă finală. M-am bucurat că cei de la Direcţia de Cultură au cerut să se intre cât mai repede la treabă pentru săpătură, pentru a face posibile descărcări arheologice şi am văzut că instituţiile deconcentrate sunt determinate să pună umărul’, a spus Flutur.