Printre umbre de copaci seculari, la Soleşti, într-o comună din preajma Vasluiului, o zidire tristă, dar plină de istorie se stinge încet şi stă să cadă. Este Conacul Rosetti-Solescu, în care odinioară a locuit Elena Cuza, prima Doamnă a Principatelor Unite. Tot la Soleşti, aşa cum i-a fost dorinţa, Elena Cuza a fost înmormântată.
În antiteză cu măreţia personalităţii sale e neputinţa celor ce i-au urmat de a păstra casa copilăriei Elenei Cuza aşa cum s-ar cuveni. Conacul, pe vremuri o casă impunătoare cu parter şi etaj, îmbinând elemente tradiţionale cu cele ale stilului neoclasic, se află acum în paragină şi doar o minune l-ar mai putea salva. Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Vaslui, imobilul, ridicat de Gheorghe Iordachi Rosăt, tatăl Elenei Cuza, a fost expropriat în anul 1949 şi trecut în administrarea G.A.S. Fălciu, respectiv a Sfatului Popular al comunei Soleşti.
Cutremurul din 1977 a avariat puternic imobilul, acestui fapt urmându-i o serie de lucrări făcute fără a se ţine cont de proiect şi de condiţiile impuse de aviz, întreprinse de către Cooperativa Judeţeană ‘Constructorul’ în anii 1979-1980, fiind sistate de Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă şi Muzeul Judeţean Vaslui, în calitate de beneficiari.
‘În anul 1983, monumentul a trecut în administrarea operativă a Trustului I.A.S. Vaslui, care a întreprins o serie de intervenţii brutale, mutilând, în special, finisajele exterioare. În anul 2001, monumentul a fost înscris în inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Soleşti. În anul 2002, moştenitorii ultimului proprietar, Theodor Rosetti (fratele Elenei Cuza – n.r.), Claudia Paulus-Amashaufer, Anne Christine Rosetti şi Stephane Rosetti-Solesco, au solicitat restituirea în natură sau în echivalent bănesc la preţul real de circulaţie a imobilului. În prezent, conacul Rosetti-Solescu se găseşte într-o stare avansată de degradare. Pereţii portanţi prezintă fisuri şi dislocări, urmare a cutremurelor din 1977 şi 1990. Acoperişul din zona de sud-est este distrus de intemperii, iar terasa de pe faţada de vest este prăbuşită. Învelitoarea îmbătrânită şi deteriorată facilitează pătrunderea apelor rezultate din precipitaţii, accelerând procesul de degradare. Planşeele sunt fisurate şi parţial dislocate. Pardoselile, tâmplăria şi sobele de teracotă sunt disparate, iar instalaţia electrică distrusă’, se arată într-un raport al DJC Vaslui.
De ani buni, conducerea primăriei din Soleşti aşteaptă ca moştenitoarele conacului, nepoatele Elenei Cuza, sau vreun reprezentant al acestora să se prezinte pentru întocmirea procesului verbal de predare a clădirii, dar nimeni nu a făcut niciun demers, fapt care nu le permite autorităţilor locale să acţioneze în vreun fel pentru salvarea imobilului. Un avocat din Bucureşti susţine că este reprezentantul moştenitoarelor, dar nu a prezentat vreodată autorităţilor o împuternicire în acest sens.
‘Noi am dori să luăm conacul, dar nu are cine să ni-l dea. Am făcut solicitări la Ministerul Culturii şi am primi fonduri dacă am avea cum să-l cumpărăm. (…) Este o parte din istoria României. Este o onoare pentru noi că o asemenea personalitate are legătură cu comuna noastră, dar ce facem pentru ea? Deşi ne-am dori mai mult, singurul lucru pe care putem să-l facem este să o cinstim şi să o păstrăm în suflet cu preţuire’, a declarat, pentru AGERPRES, primarul comunei Soleşti, Mona Bujor.
Periodic, autorităţilor locale li se pune în vedere de către reprezentanţii DJC Vaslui că au datoria să se îngrijească măcar de zona monumentului, pe care trebuie să o menţină în stare bună, dacă asupra clădirii nu pot interveni în niciun fel.
‘Din nefericire, situaţia acestui monument este aceeaşi de ani întregi, starea de degradare avansează şi este în curs procedura de preluare de către proprietar. Se aşteaptă definitivarea procedurii de preluare. Nu ştim care sunt intenţiile proprietarilor, din păcate. Inevitabil, în fiecare an, pe 24 Ianuarie se ajunge la aceste discuţii. Poate dacă prin anii 90, când putea statul român să-l şi cumpere se întâmpla lucrul acesta, poate situaţia era altfel’, spune directorul DJC Vaslui, Corina Ursache.
În fiecare an, pe 24 ianuarie, la complexul mortuar de la Soleşti, are loc o slujbă de pomenire a primului domnitor al Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza, şi a soţiei sale, Elena Doamna, femeie ‘blândă şi iubitoare de ţară’, aşa cum o descriu localnicii. Elevii de la Şcoala Soleşti pregătesc un program artistic şi oamenii se prind în Hora unirii, simţind că sunt datori s-o cinstească pe Doamna Elena Cuza.
Manifestări menite să păstreze vie în mintea oamenilor personalitatea Elenei Cuza sunt organizate şi la Muzeul Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ din Vaslui.
‘Marele istoric A.D. Xenopol, referindu-se la Prima doamnă a României moderne, spunea că a fost ‘sfântă prin înfrângerea durerilor omeneşti, sfântă prin dragostea ei către săraci şi nevoiaşi, sfântă prin viaţa de pustnic pe care a dus-o’. Generoasă, demnă, modestă, cu o bogată operă caritabilă şi filantropică, doamna Elena Cuza nu poate fi evocată decât într-un mod luminos, căci destinul său, calităţile şi faptele sale, dragostea pentru ţară şi conaţionalii săi i-au asigurat un loc în panteonul naţional. A fost o prezenţă discretă, care a dat dovadă de un devotament şi o putere de jertfă cum rar îţi este dat să vezi. Cred că ar trebui să fie o onoare şi un motiv de bucurie pentru noi, vasluienii, faptul că Elena Cuza a copilărit la conacul de la Soleşti şi că a rămas pentru totdeauna legată sufleteşte de aceste meleaguri de unde a pornit în viaţă şi unde a ales să îşi doarmă somnul de veci. Fiecare dintre noi ar trebui să încerce să o amintească mai des, să îi promoveze imaginea mai mult, pentru că merită. În semn de preţuire şi respect pentru tot ceea ce a reprezentat şi reprezintă doamna Elena Cuza, Muzeul Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ din Vaslui îi onorează amintirea prin intermediul unui spaţiu special care îi este dedicat în expoziţia de bază, unde sunt etalate bunuri culturale contemporane acesteia, inclusiv un pahar cu monograma sa. De asemenea, vizitatorii pot admira o dioramă dedicată salonului din conacul de la Soleşti, cu două manechine care poartă replicile rochiei de gală a Elenei Cuza şi uniformei de paradă a domnitorului Alexandru Ioan Cuza’, a menţionat directorul Muzeului Judeţean ‘Ştefan cel Mare’ Vaslui, Ramona Mocanu.
