Primăria municipiului Miercurea-Ciuc solicită peste 16 milioane de euro, fără TVA, din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), fiind depuse, în acest sens, mai multe proiecte pentru reabilitarea termică a unor clădiri, pentru construirea de piste de biciclete sau pentru cumpărarea de autobuze electrice.
Informaţiile furnizate AGERPRES de primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, arată că este vorba de mai multe proiecte, în valoare de aproximativ 16,2 milioane de euro.
Potrivit sursei citate, patru dintre proiecte vizează reabilitarea termică a unor clădiri publice, respectiv cele două clădiri ale Primăriei Miercurea-Ciuc, imobilul în care funcţionează Teatrul municipal şi cel care găzduieşte muzeul galerie de artă ‘Nagy Imre’.
De asemenea, mai există două proiecte pentru reabilitarea termică a două blocuri de locuit din municipiu.
Un alt proiect depus de municipalitate pentru finanţare pentru PNRR este cel din categoria ‘smart city’, prin intermediul căruia, spune Korodi Attila, se doreşte realizarea unui ‘sistem de monitorizare sofisticat atât a traficului cât şi a siguranţei publice, cu sisteme de camere video şi servere ale oraşului, triplând capacitatea actuală’.
Totodată, în colaborare cu zona rurală adiacentă oraşului, s-a depus un proiect ce vizează achiziţionarea a zece autobuze electrice, pentru oferire de servicii de transport public locuitorilor satelor din zona metropolitană care doresc să ajungă în oraş.
Alte două proiecte vizează construcţia a aproximativ 11 kilometri de piste de biciclete şi a unor apartamente destinată tinerilor.
Primăria mai cere fonduri pentru elaborarea Planului Urbanistic General şi a unei părţi din planurile urbanistice zonale, precum şi pentru promovarea turistică a cetăţii Miko.
Primarul Korodi Attila, a precizat, pentru AGERPRES, că toate aceste proiecte vor avea finanţare, considerând că nu vor fi probleme în acest sens.
Acesta a arătat că, în toamnă, dacă se va mai exista posibilitatea de finanţare din rezervele nedistribuite, municipalitatea este pregătită să depună un proiect de reabilitare termică a 25 de blocuri din oraş.
Korodi a ţinut să puncteze faptul că s-a depus un efort foarte mare pentru elaborarea acestor proiecte, întrucât ghidurile finale au fost prezentate prea târziu faţă de demararea procedurii de depunere a proiectelor.
‘Marea problemă este că procedurile au fost demarate de către Ministerul Dezvoltării într-un ritm foarte scurt, în comparaţie cu ghidurile care au fost lansate în variantă finală. Şi, atunci, foarte multe procedee a trebuit din ultimele ghiduri să le desluşim şi de aceea eu cred că la nivel naţional vor fi foarte multe proiecte depuse cu greşeli sau neîndeplinind toate criteriile de eligibilitate juridică. Noi ne-am străduit şi cred că (…) ceea ce am depus am putut să şi bifăm această cerinţă, dar admitem că a fost un efort foarte-foarte mare’, a declarat Korodi Attila, pentru AGERPRES.
