Muzeul de Istorie din Sighişoara, care şi-a deschis porţile în data de 24 iunie 1899 sub denumirea de ‘Alt Schassburg’ (Sighişoara Veche), fiind singurul muzeu din ţară organizat pe verticală, a marcat, luni, 123 de ani de activitate neîntreruptă.
‘Marcăm 123 de ani de activitate neîntreruptă a Muzeului de Istorie Sighişoara. Muzeul de Istorie din Sighişoara şi-a deschis porţile în data de 24 iunie 1899 sub denumirea de ‘Alt Schassburg’ (Sighişoara Veche), însă în data de 24 am avut program intens cu publicul şi nu am putut să fim toţi angajaţii la un loc. Astăzi (luni, n.r.) am reuşit să fim toţi şi am dorit să marcăm cei 123 de ani într-un mod mai inedit. Fiecare specialist al muzeului şi-a prezentat activitatea desfăşurată şi cercetările pe care le-a realizat de-a lungul timpului. Au fost şapte prezentări extrem de interesante’, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă.
Muzeul de Istorie din Sighişoara adăposteşte numeroase piese unicat: o machetă a oraşului din 1735 – realizată în 1952 de către Julius Misselbacher, cel care a realizat şi macheta Cetăţii Dacice de la Costeşti – obiecte dacice, cel mai valoros clavicord, ceasul din turn, produse unicate ale breslelor, un muzeul al farmaciei şi multe altele.
Muzeul din Sighişoara are expoziţia de bază în Turnul cu Ceas, este structurat pe 6 nivele, cinci dintre acestea închise, până unde se află mecanismul ceasului, iar etajul 6 este balconul.
‘Muzeul de Istorie din Sighişoara putem spune că este un muzeu unic pentru că, spre deosebire de alte muzee din ţară, este organizat pe verticală. În toate celelalte se intră dintr-o sală în alta, aici se urcă dintr-o sală în alta. Muzeul de Istorie din Turnul cu Ceas are o expoziţie arheologică, o expoziţie dedicată istoriei farmaciei şi medicinii din Sighişoara, una dedicată mobilierului urban, în sala în care au avut loc şedinţele vechiului consiliu orăşenesc, o expoziţie mare dedicată breslelor meşteşugăreşti din Sighişoara, o expoziţie de orologerie, la care se mai adaugă două expoziţii dedicate unor personalităţi, este vorba despre o mică expoziţie dedicată fondatorului muzeului, dr. Joseph Bacon, aflată chiar la intrare, şi o expoziţie dedicată celei mai mari personalităţi a oraşului, savantul Hermann Oberth, părintele cosmonauticii. De asemenea, muzeul mai are, în apropiere, o bogată colecţie de arme, atât arme medievale, cât şi arme moderne şi, de asemenea, în fosta închisoare militară a cetăţii este organizată o cameră de tortură cu replici după obiecte de tortură de secol XVIII’, a arătat Nicolae Teşculă.
De asemenea, în Muzeul din Turnul cu Ceas inclusiv ceasul este unic: figurinele sunt realizate din lemn de tei în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, fiind în mare parte opera unui meşter peregrin, Johann Kirchel, care apare în Consiliului Oraşului menţionat ca ‘Orologus et automotorus’, fiind menţionat ca şi creator al păpuşilor, făcute după ‘un baroc mai ţărănesc’.
‘Johann Kirchel este cel care a realizat şi sferturile, probabil era mecanismul mai vechi. Ele sunt poziţionate spre cetate şi spre oraş; spre cetate este un toboşar care anunţă ora exactă, o altă păpuşă care simbolizează pacea, două figurine mari, care simbolizează justiţia – cea cu balanţă, justiţia umană, cea cu sabia, justiţia divină – este foarte interesant faptul că justiţia divină are ochii legaţi, nu justiţia umană, şi era vorba despre secolul al XVII-lea, şi doi îngeraşi, ziua şi noaptea, care îşi schimbă poziţia dimineaţa la 6,00 şi seara la ora 18,00. Partea opusă are un alt toboşar care anunţă ora exactă pentru locuitorii din oraş. Lângă, un alt personaj, este vorba de călău, ceea ce arată faptul că Sighişoara avea un mare privilegiu, dreptul de a condamna la moarte, Jus gladii în Evul Mediu, şi 7 figurine aşezate pe un carusel, care anunţă ziua săptămânii. Ele îşi mişcă poziţia la miezul nopţii şi reprezintă zeii patronimici romani: luni-Diana, marţi-Marte, miercuri-Mercur, joi-Jupiter, vineri-Venus, sâmbătă-Saturn, iar duminică, Soarele’, a precizat Nicolae Teşculă.
Directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara mai spune că instituţia deţine şi alte piese unicat, în fiecare colecţie: una cele mai mari colecţii de obiecte din perioada bronzului, Cultura Wittenberg, din epoca dacică – piepteni dacici făcuţi din os, unici în Transilvania – sau o colecţie de farmacie în care se regăsesc truse medicale – de chirurgie, ginecologică şi una pentru amputaţie de la finele secolului al XVIII-lea.
Clavicordul de la Sighişoara este unicul de valoare din România aflat în perfectă stare de funcţionare, funcţionează pe principiul coardelor lovite şi nu al coardelor ciupite, ca în cazul instrumentelor mai apropiate lui ca vârstă şi aspect, cum ar fi clavecinul, spineta şi altele.
Clavicordul a fost construit în anul 1825 la Biertan, judeţul Sibiu, de către Samuel Maetz, meşter transilvănean specializat în instrumente cu claviatură, care provenea dintr-o familie germană cu tradiţie în construcţia de orgi.
Instrumentul din colecţia Muzeului Sighişoarei este confecţionat din lemn de diferite esenţe – cireş, fag, brad şi stejar – dispune de 5 octave, claviatura este lucrată în fildeş şi abanos, iar conform normelor de interpretare a muzicii vechi, instrumentul este acordat în La = 415 Hz.
La expoziţia de bresle, muzeul sighişorean prezintă o serie de obiecte unice care sunt capodopere de meşter, adică obiecte confecţionate de pentru examenul prin care o calfă ajungea meşter.
De asemenea, în colecţia de arme, aflată într-o clădire de la poalele Turnului cu Ceas, muzeul deţine inclusiv arme exotice, cum ar fi armele africane, iar unic, la camera de tortură, aflată în apropiere, s-a păstrat o piatră de 6 kilograme, care era legată de gâtul celui care era condamnat să stea la stâlpul infamiei din Piaţa Cetăţii. Piatra are şi o inscripţie interesantă în limba germană – ‘trăieşte creştineşte, fereşte-te de cele rele şi astfel piatra nu-ţi va mai atârna de gât’.
Primul curator al muzeului a fost Joseph Bacon (1857-1941), care a avut o carieră şi de om politic şi medic. AGERPRES / (A – autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă)
