Parteneriatul strategic România-Franţa ‘a fost cu adevărat crucial’ în timpul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, a declarat, miercuri, ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Laurence Auer.
Diplomatul a susţinut o conferinţă de presă, la finalul preşedinţiei franceze a Consiliului.
‘În mod constant, Franţa şi România au găsit un mod de a progresa pe temele de pe agendă. Parteneriatul nostru strategic, România – Franţa, a fost cu adevărat crucial, acesta a fost un lucru evident la venirea preşedintelui Macron (în România – n.r.) şi când l-a luat în Ucraina pe preşedintele Iohannis alături de el, de cancelarul Olaf Scholz şi premierul Draghi’, a spus ambasadoarea.
Totodată, aceasta a apreciat că ‘progresul făcut pe tema reformei Schengen’ va deschide calea pentru următorii paşi de parcurs de către România şi Bulgaria, pentru a fi integrate în Spaţiul Schengen.
Auer a detaliat că, în cele şase luni ale preşedinţiei franceze a Consiliului UE, au fost luate 130 de decizii, dintre care 50 au fost legate de războiul din Ucraina, de sancţiunile impuse Rusiei.
‘Cele 50 de pachete de sancţiuni a fost un lucru pe care nu şi l-a imaginat nimeni şi nimeni nu ştia că este posibil. De obicei, când vorbim de sancţiuni, discuţiile pot dura chiar două luni şi jumătate. Deci a fost complicat. Lucrul care nu a fost complicat a fost unitatea. Franţa a adunat un sprijin incredibil. Aveam asta din perioada COVID- 19 (…), deja ştiam că într-un moment de criză Uniunea Europeană trebuie să fie eficientă, altfel, am fi dispreţuiţi, de, spre exemplu, azi, Rusia. S-ar comenta că nu suntem eficienţi. Preşedinţia franceză a avut această caracteristică – să asculte pe toată lumea, nu am vrut o agendă de sus în jos’, a punctat diplomatul.
În acelaşi timp, ea a adăugat că obiectivul Franţei a fost să nu oprească agenda deja stabilită, în contextul războiului din Ucraina. ‘Am vrut să avem abordările structurale din Europa, în paralel cu managementul de criză’, a spus ea. Diplomatul a apreciat că ‘instituţiile europene pot face faţă unei asemenea crize’. ‘Am reuşit să păstrăm unitatea’, a spus Laurence Auer.
Pe de altă parte, un subiect neîncheiat a rămas extinderea UE în Balcanii de Vest, a arătat ea. ‘Dacă Moldova şi Ucraina sunt ţări candidate pentru aderarea la UE şi, în acelaşi timp, avem ţări care sunt candidate de 17 ani, acestea din urmă capătă resentimente faţă de UE şi se declară nemulţumite de lipsa noastră de eficienţă. Probabil acesta este un aspect pe care îl regretăm’, a afirmat Auer.
