Muzeul Naţional al Ţăranului Român anunţă organizarea Târgului de Sfântul Ilie, în perioada 15 – 17 iulie, între orele 10,00 – 18,00.
Meşteşugari, anticari şi artişti aduc la târg: obiecte din lemn, ceramică, ţesături, împletituri, jucării, podoabe, icoane şi multe, multe alte lucruri frumoase pe care le puteţi tocmi, în miez de vară, la Muzeul de la Şosea, transmite MNŢR, într-o postare pe Facebook.
Nu vor lipsi nici bunătăţile precum prăjiturile de casă, cozonacii, turta dulce, mierea de albine ori ierburile de leac, dar nici tradiţionala ţuică.
Vizitatorii sunt invitaţi, de asemenea, să răsfoiască, să citească şi să-şi îmbogăţească biblioteca cu publicaţiile Muzeului: cărţi cu teme etnologice, cărţi-obiect, albume ori revista Martor.
Preţul biletului de intrare la târg: adulţi – 12 lei; pensionari – 6 lei; studenţi – 3 lei, biletele putând fi achiziţionate şi online de pe www.booktes.com
AGERPRES este partener media al MNŢR.
Potrivit MNŢR, de ziua Sfântului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindina, şi nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora.
Tot în această zi, femeile mergeau la biserică şi dădeau pomană pentru morţi din roadele gospodăriei.
În dimineaţa acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfinţit, după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.
De Sfântul Ilie, românii îşi amintesc şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi. Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau şi dădeau de pomană merele căzute. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.
În ziua acestei sărbători, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor.
