Târgu Mureş, 10 iul /Agerpres – Studenţii Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie ‘George Emil Palade’ din Târgu Mureş vor beneficia, începând cu anul universitar 2022-2023, de un proiect unic în ţară, de folosire în instruire a unei aplicaţii de realitate virtuală care simulează intervenţia în cazul a 16 patologii, începând cu producerea traumatismului sau declanşarea bolii, continuând cu evoluţia pacientului, precum şi diferite scenarii de intervenţie.
Noua aplicaţie VR a fost prezentată în cadrul primei Conferinţe Naţionale ‘Tehnologia & IHealth în Medicina Secolului XXI’ organizată de Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie ‘George Emil Palade’ din Târgu Mureş şi Asociaţia Medicală Română, sub patronajul Academiei Române, chiar de către iniţiatorii proiectului, conferenţiar universitar doctor Cristian Boeriu, coordonatorul Departamentului VR şi şeful disciplinei Medicina de Urgenţă din UMFST, şi profesorul asociat Mark Lazarovici, şeful Centrului de Simulare de la Universitatea Ludwig Maximilian din Munchen.
‘Am prezentat utilizarea unei aplicaţii care foloseşte o tehnologie de realitate virtuală pe care, începând cu anul academic 2022-2023, o să o folosim în procesul educaţional, atât la studenţii din preclinic, adică din primii 3 ani de facultate şi aici discutăm practic de studenţii de anul III, dar şi la studenţii din anii clinici, anii IV, V şi VI. Sunt 6 discipline cu care vom începe. Practic este o aplicaţie pe care am achiziţionat-o printr-un program, un grant FDI (Fondul de Dezvoltare Instituţională), anul trecut, un grant prin care am achiziţionat, în afară de această aplicaţie, este un soft de fapt de realitate virtuală, am achiziţionat şi 25 de perechi de ochelari HoloLens 2, produşi de Microsoft prin care practic se rulează această aplicaţie’, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Cristian Boeriu.
Doctorul a arătat că studenţii învaţă astfel elemente de semiologie medicală şi chirurgicală pe o serie de pacienţi reali care au acceptat să fie filmaţi în laboratoarele de cercetare sau de specialiştii laboratoarelor de cercetare în domeniul VR-ului (realităţii virtuale), până la simptomele şi semnele caracteristice diferitelor patologii, care sunt cuprinse în scenariile din aplicaţie.
‘Sunt 16 pacienţi, sunt 16 patologii, dar în afară de partea de semne şi simptome, ceea ce înseamnă semiologie medicală, chirurgicală, ei prezintă şi o evoluţie a patologiei, fiecare scenariu în parte are mai multe etape, acelaşi pacient în mai multe etape ale evoluţiei bolii lui. În felul acesta se pot utiliza şi pentru trainingul studenţilor din anii clinici pe specialităţi medicale sau chiar pe specialităţi chirurgicale: neurologie, neurochirurgie, chirurgie generală, cardiologie, iar pe medicină de urgenţă cu atât mai mult, pentru să suntem la sesiunea de medicină de urgenţă, pentru că această aplicaţie prezintă pacienţii în stare acută. Care este avantajul, mai ales pentru cei din anii mari clinici? Sunt rare situaţiile când în timpul unui stagiu clinic pe o anumită secţie ei au ocazia să vadă pacienţii în stare gravă, în starea iniţială, în faza acută în care se prezintă la spital. Asta numai dacă fac Urgenţă sau vin în UPU sau fac gărzi pe ambulanţă, atunci da. Dar altfel, dimineaţa ei văd pacienţii stabilizaţi pe secţii’, a precizat dr. Boeriu.
Profesorul asociat al UMFST Târgu Mureş Mark Lazarovici a arătat că aplicaţia a fost prezentată şi la Hamburg, urmând ca începând tot din anul universitar 2022-2023 să fie utilizată şi la studenţii UMFST Târgu Mureş din Hamburg.
Profesorul Mark Lazarovici, născut la Timişoara, emigrat în Germania, unde şi-a desăvârşit studiile, deţine un laborator de realitate virtuală inclusiv pe parte de cercetare şi a fost preşedintele Societăţii Europene de Simulare Aplicată în Medicină – SESAM- până în urmă cu câteva zile, fiind o preşedinţie rotativă.
‘Noi prezentăm efectiv doar un mic aspect, o mică parte, o componentă a întregii palete a acestor tehnologii care pot fi utilizate. În urmă cu două zile, la Cluj, am prezentat şi altă parte, cu realitatea pur virtuală. Suntem convinşi că asta va contribui la o mai bună educaţie în medicină, o mai variată educaţie, pentru că oferă oportunităţi pe care educaţia tradiţională nu le are şi fiindcă suntem în secolul XXI ne adaptăm şi educaţia la realitatea secolului XXI (…). Este un proiect general cu noile tehnologii. Avem deja în proces de achiziţie, printr-un alt proiect FDI, nişte echipamente care vor folosi tehnici de realitate virtuală, dar pentru zona tehnică şi de arhitectură şi urmează, prin proiectul de digitalizare pe PNRR, pe care UMFST-ul l-a câştigat pe primul loc ca număr de puncte’, a precizat Mark Lazarovici.
Dată fiind experienţa sa, Lazarovici a arătat că la aplicaţia achiziţionată de către UMFST Târgu Mureş a formulat deja o serie de sugestii de schimbare şi de îmbunătăţire pentru producător.
‘Noi, la Munchen, facem cercetare în acest domeniu şi ideea este ca în colaborare cu UMFST să extindem cercetarea în domeniu. Am studiat şi medicina şi informatica şi de aceea joncţiunea celor două domenii în educaţia medicală îmi vine foarte bine. La Munchen colaborăm şi cu Universitatea Tehnică, cu catedra de Informatică Medicală şi tocmai de asta experienţa mea vine din două domenii: din medicină, unde sunt pe Interne şi Urgenţe şi evident din Informatică. Aşa am construit centrul din Munchen, l-am echipat, iar acum ne mişcăm în direcţia noilor tehnologii. Efectiv colaborarea cu UMFST-ul s-a dezvoltat în timp, însă când am venit prima dată aici şi am văzut proiectele, m-au impresionat şi am realizat că spiritul educaţiei medicale aici este foarte aproape de ceea ce propagam şi practicam şi eu’, a explicat Lazarovici.
Targetul celor doi iniţiatori ai proiectului de la UMFST Târgu Mureş este să pună ‘în folosul studenţilor şi, implicit, a viitorilor medici şi asistenţi aceste tehnologii’, cu convingerea că ele vor permite ‘o educaţie mai largă, mai aprofundată, mai bună’.
