Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă 2022 – 2027, aprobată miercuri de Guvern, pune accent pe meritocraţie, o deschidere către parteneriat cu mediul privat şi internaţionalizare, a declarat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja.
‘Vorbim de un document strategic de o importanţă majoră, pentru că el trasează, de fapt, viziunea României în cercetare, inovare şi specializări inteligente în orizontul de timp 2022 – 2027. Vorbim despre domeniile cele mai importante pentru o creştere economică accelerată. Cercetarea, inovarea înseamnă de fapt productivitatea muncii, înseamnă investiţii cu valoare mare adăugată, în mod ideal generate de economia românească, investiţii care se traduc în locuri de muncă, salarii mai mari’, a afirmat Burduja, miercuri, într-o conferinţă de presă, la finalul şedinţei Executivului.
El a precizat că strategia are la bază concluziile consultărilor derulate cu institutele şi organizaţiile de cercetare, mediul de afaceri şi mediul academic, dar a ţinut cont şi de recomandările specialiştilor Băncii Mondiale şi Comisiei Europene privind domeniile cercetare, dezvoltare, inovare.
Ministrul a subliniat că între reperele fundamentale ale strategiei se regăseşte cel al meritocraţiei.
‘Vorbim despre o evaluare obiectivă a sistemului de cercetare – inovare, atât la nivel individual, al cercetătorului român, cât şi la nivelul organizaţiilor de cercetare. (…) Aici avem nişte indicatori transparenţi, obiectivi, care variază de la număr de articole, număr de patente, colaborări cu mediul privat încheiate prin transfer tehnologic şi aşa mai departe. (…) Şi vorbim de fapt despre un principiu al eficienţei şi al prioritizării cheltuielilor publice în sistemul de cercetare – inovare, aşa cum ne spune şi Comisia Europeană. Este mai bine să dai mai mult pentru mai puţin decât să dai mai puţin pentru mai mulţi. Deci, asta înseamnă de fapt să prioritizezi şi să apreciezi meritocraţia’, a explicat Sebastian Burduja.
Totodată, el a subliniat că prin aprobarea strategiei se creează cadrul pentru ca problemele ce ţin de calitatea infrastructurii de cercetare – dezvoltare – inovare din ţara noastră să fie rezolvate şi să îşi găsească finanţare prin Planul Naţional, document care urmează acestei strategii, în perioada ce vine, şi prin programele operaţionale europene.
Conform ministrului, un alt treilea obiectiv al strategiei vizează consolidarea parteneriatului între organizaţiile de cercetare şi mediul privat.
‘Obiectivul nostru – şi prin această strategie ne asigurăm cadrul pentru a putea face asta – este să conectăm organizaţiile de cercetare, institutele naţionale de cercetare – dezvoltare la mediul privat, să avem o corelare a temelor şi să existe de fapt transfer tehnologic şi inovare care să genereze valoare adăugată în economie’, a punctat el.
De asemenea, ministrul s-a referit la dezvoltarea componentei de internaţionalizare a cercetării româneşti, prin sprijinul acordat cercetătorilor români pentru a accesa programele de tip Horizon şi alte colaborări europene, pentru a contribui la misiunile europene definite la nivel strategic.
Nu în ultimul rând, Sebastian Burduja a anunţat că, în perioada următoare, va fi elaborat ‘Planul Naţional 4, Planul Naţional Cercetare – Dezvoltare – Inovare, PN4’, document care va operaţionaliza această strategie şi îi va da instrumentele de finanţare pentru a o pune în practică.
