Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, consideră că echilibrul de gen este ‘testul maturităţii’ noastre ca stat cu valori europene şi democratice, pledând pentru ‘demolarea’ mitului potrivit căruia ‘echilibrul de gen în politică şi meritocraţia sunt contradictorii’.
‘Singura noutate este că România este arătată cu degetul de toate statisticile forurilor internaţionale atunci când discutăm despre egalitatea de gen sau despre rolul femeilor în viaţa politică…şi, mai grav, de surorile, fiicele, mamele care aşteaptă să se termine cu stigmatul acela de pe altă lume: ‘femeia la cratiţă’. Imaginea femeii în politica românească este perfect ilustrată de cifre. (…) La alegerile locale şi judeţene din 2020 numai 22,9% din totalul candidaţilor au fost femei. Din 466 de senatori şi deputaţi, numai 17% sunt femei, o involuţie inacceptabilă, comparativ cu anul 2016, când reprezentarea femeilor în Parlament a atins 19%’ a afirmat Gorghiu la la Curtea de Argeş, la conferinţa cu titlul ‘De ce avem nevoie de egalitate de gen în politică’, organizată de Societatea Liberală.
Ea a îndemnat la ‘demolarea’ mitului potrivit căruia ‘echilibrul de gen în politică şi meritocraţia sunt contradictorii’.
‘Ele, de fapt, sunt perfect complementare! Dacă analizăm bine, veţi vedea că prin adoptarea cotelor de gen vom reuşi, de fapt, să stimulăm meritocraţia. Celor care folosesc discursul conform căruia cotele de gen nu promovează competenţa, vreau să le spun că doar competiţia promovează competenţa, dar competiţia este puternică când bazinul de candidaţi este mare. Şi ce bazin de candidaţi este acela când 51% din populaţie are numai o şansă teoretică la candidatură?’, a spus Gorghiu.
Preşedintele interimar al Senatului susţine că echilibrul de gen trebuie să reprezinte un principiu ‘la fel de sănătos’ ca garantarea ‘drepturilor minorităţilor’.
‘Echilibrul de gen este testul maturităţii noastre ca stat cu valori europene şi democratice. Dacă statul de drept e bun, dacă democraţia şi libertatea sunt bune, dacă drepturile minorităţilor sunt garantate, atunci fără doar şi poate, echilibrul de gen este în egală măsură, un principiu la fel de sănătos. Trebuie să recunoaştem: s-au făcut eforturi remarcabile pentru creşterea conştientizării, pentru diminuarea fenomenului discriminării împotriva femeilor, pentru echilibrul de gen. Dacă astăzi discutăm mult mai aplicat despre toate acestea, este exclusiv meritul societăţii civile care a folosit toate instrumentele pe care le are la îndemână: de la dezbateri, la proiecte, la finanţări europene, la apeluri publice, manifestări, pentru ca noi, decidenţii să ne asumăm o direcţie. Dar deciziile încă se lasă aşteptate, toamna ne va găsi în Camera Deputaţilor în faţa acestei decizii: vrem sau nu reprezentare egală în viaţa publică!’, a adăugat Gorghiu.
Potrivit preşedintelui interimar al Senatului, numărul mic de femei din Parlamentul României ‘se resimte profund atunci când e nevoie de expertiză la adoptarea unor măsuri mai incluzive: fie că discutăm despre politici pentru familii, despre sprijin pentru mame, pentru copii, despre educaţia timpurie, despre violenţa în familie, despre afecţiunile specific feminine care au devenit deja fenomene cu cifre alarmante’.
‘Nu putem să pretindem că suntem în mod real interesaţi să venim cu măsuri pentru combaterea cancerului de sân, a cancerului de col uterin, a infertilităţii sau a depresiei post-partum … dacă noi nu oferim o platformă prin intermediul căreia femeile să poată aduce plus-valoare prin proiecte, idei sau experienţe proprii. Şi cea mai bună platformă este microfonul din sala de plen a Parlamentului, a primăriilor, a consiliilor judeţene.. Trebuie să conştientizăm că egalitatea de gen, în general, aduce cu sine o societate mai aşezată, mai sănătoasă. Şi sper că, în viitor, vom avea mai multe femei şi în Guvernul României; acum e trist cu una singură. Femei şi bărbaţi sau bărbaţi şi femei cu drepturi egale şi mai ales, cu şanse egale! Anul electoral 2024 e aproape. Sper să învăţăm ceva pana atunci’, a mai spus Gorghiu.
