Comisia juridică a Senatului a amânat, pentru miercuri, întocmirea unui raport asupra punerii în acord a Legii privind protecţia avertizorilor în interes public cu cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis, iar joi proiectul va intra la vot în plen, a anunţat, luni, preşedintele acestei comisii, Cristian-Augustin Niculescu-Ţâgârlaş.
Motivul amânării a fost acela de a comunica amendamentele Ministerului Justiţiei şi Agenţiei Naţionale de Integritate, a menţionat acesta.
‘În urma discuţiilor pe care le-am purtat, doresc să mergem pe o procedură cât mai deschisă şi o analiză cât mai judicioasă. Au fost comunicate amendamentele, la care am lucrat împreună cu staff-ul, aceste amendamente trebuie să fie comunicate, de asemenea, Ministerului Justiţiei şi Agenţiei Naţionale de Integritate, pentru a-şi putea spune un punct de vedere, fiind o lege cu un conţinut şi cu o implicaţie extrem de mare, şi pentru o dezbatere reală a tuturor elementelor pe care le-am invocat şi, de asemenea, a amendamentelor care au fost formulate de către distinşii mei colegi de la USR şi care mi-au fost puse la dispoziţie şi urmează să fie şi ele verificate. Urmează să vă solicit amânarea discutării acestui proiect pentru miercuri, la ora 13,00, când vom da şi un vot final pe raportul aferent (…). Va fi cuprinsă (legea – n.r.), joi, pe ordinea de zi a Senatului şi îmi doresc foarte mult acest lucru, pentru că nu pot să împiedic evoluţia României pe multe paliere, de lipsa noastră de rapiditate în a discuta o astfel de lege’, a precizat Ţâgârlaş în cadrul şedinţei online a Comisiei juridice.
În context, vicepreşedintele Senatului Robert Cazanciuc şi-a exprimat acordul atât pentru amânarea discuţiilor pe amendamente, cât şi pentru cererea de reexaminare a preşedintelui României.
‘Sunt total de acord cu ceea ce aţi spus, de a ne da un răgaz să examinăm şi ce a spus Ministerul Justiţiei şi propunerile de amendament, mai ales că în cererea de reexaminare, preşedintele României, la anumite texte, arată că legea supusă reexaminării nu satisface exigenţele directivei (…). Din punctul meu de vedere, cea mai mare parte din cele opt puncte pe care le are cererea de reexaminare pot fi admise, cu propuneri de texte acolo unde legea nu ar fi suficient de clară, sau sunt câteva observaţii făcute de preşedinte în care îţi arată că sunt texte contradictorii, cum este cel referitor la sesizările anonime. Sunt cel puţin trei articole care par să aibă discuţii contradictorii şi atunci cu siguranţă ele vor trebui clarificate (…), să avem discuţii cât mai largi, în aşa fel încât să ne fie foarte clar tuturor ce vom vota, să votăm o lege în spiritul directivei’, a punctat Cazanciuc.
Potrivit preşedintelui Comisiei juridice, legea în discuţie a trecut de Senat, a fost modificată ‘substanţial’ de Camera Deputaţilor, a fost verificată de către Curtea Constituţională, dar s-a formulat o cerere de reexaminare din partea preşedintelui României.
‘Suntem sesizaţi cu privire la mai multe elemente critice referitoare la două aspecte, respectiv necorelarea directivei europene cu conţinutul proiectului de lege şi modificările substanţiale care încalcă atât spiritul, cât şi litera acestei directive’, a explicat Ţâgârlaş.
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind protecţia avertizorilor în interes public.
‘Analizând conţinutul normativ al Legii privind protecţia avertizorilor în interes public în vederea asigurării transpunerii adecvate a Directivei (UE) 2019/1937, precum şi ţinând cont de recunoaşterea europeană a instituţiei avertizorului în interes public şi a contribuţiei acesteia la crearea unei culturi a transparenţei şi a responsabilităţii democratice, apreciem că unele dintre soluţiile legislative propuse se impun a fi reanalizate de către Parlament’, a precizat şeful statului în cererea de reexaminare.
Având în vedere că protecţia avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupţiei, preşedintele Iohannis subliniază că o transpunere necorespunzătoare a directivei implică riscul declanşării unei proceduri de infringement, cât şi cel al activării mecanismului de condiţionalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept.
