Politologul Stelian Tănase a afirmat, joi, că perioada Mihail Gorbaciov a reprezentat un eşec pentru ultimul lider sovietic şi un succes ‘răsunător’ pentru URSS şi pentru România.
‘Depinde cum privim. Pentru Gorbaciov a fost un eşec. El ca el, deci, dacă se uită în oglindă, spune: ‘Am ratat’. Dar pentru noi şi pentru URSS – URSS nu Rusia – a fost un succes răsunător. Acum formulez o teză şi mă opresc. Căderea URSS era inevitabilă, deci nu se poate spune că URSS s-a prăbuşit din cauza prostiilor politice făcute de Gorbaciov. Este o teză falsă şi, aş spune eu, interesată. Asta trebuie spus. Ce se mai poate spune la completarea acestei teze este că, din fericire, nu s-a declanşat un război civil, ci o tranziţie negociată’, a spus Tănase.
Stelian Tănase, care a participat la dezbaterea cu tema ‘Mihail Gorbaciov şi eşecul experimentului sovietic’, organizată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), a susţinut că venirea lui Gorbaciov la putere a fost ‘o mare surpriză, dar în ordinea faptelor’.
‘Venirea lui Gorbaciov la putere a fost o mare surpriză, dar, ca să spunem aşa, în ordinea faptelor. A fost o mare surpriză pentru noi de departe, dar ce s-a întâmplat la Moscova în anii precedenţi impunea un lider al PCUS. Le trebuia un om tânăr şi îl căutau prin partid şi l-au găsit pe protejatul lui Andropov, Mihail Gorbaciov. (…) Gorbaciov a luat şi votul conservatorilor pentru că el nu vorbise despre reforme. Vorbise despre o împrospătare, despre un nou suflu, dar în limbajul ipocrit politic acela de a vorbi gura fără el. Nu era reprezentantul reformiştilor. El a câştigat atunci toate voturile pentru că a creat speranţe şi pentru conservatori şi pentru reformatori’, a spus Tănase.
Prof. univ. dr. Radu Carp de la Universitatea din Bucureşti a afirmat că Mihail Gorbaciov nu a avut un plan de ‘dotare’ a Rusiei cu instituţii democratice.
‘Este un aspect pe care noi nu l-am clarificat şi care nu este foarte bine studiat şi anume cum privea Gorbaciov (…) regimul democratic. El nu a avut un plan să doteze Rusia cu instituţii democratice. Haideţi să nu supralicităm personalitatea lui. Planul lui de reformă se referea strict la funcţionarea societăţii. ‘Perestroika’, ‘Glasnost’ nu se refereau la separaţia puterilor sau la drepturile omului, deşi Gorbaciov a fost aici foarte sensibil. Dar, repet, a fost sensibil din perspectiva lui umanistă şi nu neapărat pentru că ar fi înţeles cum funcţionează mecanismele drepturilor omului’, a arătat Radu Carp.
Un alt subiect al dezbaterii l-a constituit impactul reformelor lui Gorbaciov asupra regimului Ceauşescu şi rolul jucat de sovietici în sfârşitul acestuia, Stelian Tănase afirmând că nu împărtăşeşte ipoteza că liderul sovietic ar fi fost implicat în înlăturarea acestuia, calificând-o drept o ‘discuţie fără obiect’, ‘un fel de a face paraistorie’, neexistând documente care să legitimeze o asemenea ‘poveste’.
‘Nu există nicio probă reală în arhive despre care să vorbim’, a conchis Tănase.
La dezbatere, moderată de către Cosmin Popa, cercetător la de la Institutul de Istorie ‘Nicolae Iorga’ al Academiei Române, au mai luat parte preşedintele executiv al IICCMER, Daniel Şandru, şi Sorin Bocancea, rectorul Universităţii ‘Petre Andrei’ din Iaşi.
