O lucrare inedită, ‘Interior de bloc’, semnată de artistul Ion Grigorescu, reper al avangardei postbelice româneşti, va fi expusă pe simezele Muzeului Naţional de Artă Timişoara (MNArT) începând de duminică, în cadrul Proiectului ‘MNArT Open View’, opera de artă provenind din colecţia privată a dr. Sorin Costina.
Muzeul Naţional de Artă Timişoara doreşte să onoreze acest valoros artist, în paralel cu Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, care în perioada 2021-2022 le prezintă iubitorilor de artă o a doua ediţie a retrospectivei dedicate lui Ion Grigorescu.
‘Titlul ‘Interior de bloc’ (original ‘Ziua’, modificat ulterior de către artist) face aluzie la realitatea trăită de un număr însemnat al populaţiei fostului Bloc Estic, care locuia în aceste ‘sate verticale’. Primele asemenea cămine muncitoreşti îşi fac apariţia în URSS, în anii ’20, ele fiind proiectate de arhitecţii constructivişti ca locuinţe colective cu spaţii de agrement comune, menite să încurajeze socializarea între locatari, promovând un nou model de societate. O dată cu alunecarea comunismului de la utopie la distopie, aceste idealuri au fost corupte, ele ignorând natura umană, care înclina spre dorinţa de intimitate’, transmite MNArT.
Aflat mereu în contradicţie cu valorile promovate de arta epocii, Ion Grigorescu abordează teme tabu descurajate la momentul respectiv. Corpul uman exercită o mare fascinaţie asupra artistului, astfel că se poate observa o paralelă între nudurile care apar în această lucrare şi seriile fotografice realizate de artist în anii ’70, în care îşi foloseşte propriul corp gol pentru a-şi împinge limitările în numele artei.
Pe spatele tabloului este inscripţionată litera ‘R’, deoarece această lucrare a fost respinsă de Uniunea Artiştilor Plastici. Analizând acest însemn, ne confruntăm cu acelaşi refuz pe care Ion Grigorescu l-a trăit de nenumărate ori la începutul carierei, în Epoca de aur. Aceste îngrădiri l-au forţat pe artist să se retragă în intimitatea studioului său de unde a realizat scurt-metraje şi performance-uri care criticau abuzurile societăţii româneşti.
Singurii care puteau viziona aceste manifestaţii erau persoanele apropiate şi colaboratorii artistului. În pofida acestor dificultăţi, artistul reuşeşte să găsească soluţii inovatoare pentru a se exprima. AGERPRES / (AS – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)
