Institutul de Management al Artei (IMA) a publicat o radiografie a pieţei româneşti de artă, analizând evoluţia acesteia de-a lungul ultimilor trei ani sub forma a patru topuri, care relevă, între altele, că lucrările artiştilor Corneliu Baba, Felix Aftene, Sabin Bălaşa, Ştefan Câlţia, Constantin Piliuţă, Jules Perahim s-au apreciat, iar Nicolae Grigorescu, Ştefan Lucian şi Nicolae Tonitza conduc în topul tranzacţiilor.
Potrivit unui comunicat al Casei Artmark, topurile au fost realizate ţinând cont de valoarea de adjudecare publică a operelor de artă, conform istoricului tranzacţional al caselor de licitaţii româneşti, dar şi de raritatea în piaţă a operei artistului, frecvenţa expoziţiilor, shiftul către noile generaţii de colecţionari.
Cele patru topuri, publicate la începutul noului sezon al pieţei româneşti de artă, cuprind artiştii contemporani ce au urmat un trend ascendent în piaţa românească de artă, cei 10 mari maeştri tranzacţionaţi la peste 100.000 de euro, artiştii de patrimoniu în prezent subevaluaţi în piaţă, dar şi probabilităţi cu privire la cum vor evolua anumiţi artişti contemporani tineri (supercontemporani).
Corneliu Baba, Felix Aftene, Sabin Bălaşa, Ştefan Câlţia, Constantin Piliuţă, Jules Perahim sunt câţiva dintre cei 21 de artişti care au înregistrat, în ultimii ani, argumente de piaţă şi rezultate promiţătoare, aflându-se în ‘Top 20+1 artişti contemporani investibili. Pariuri pentru viitor’.
În ‘Top 10 clasici peste 100.000 de euro’ rămân Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian şi Nicolae Tonitza, iar lista este închisă de Nicolae Vermont.
În ‘Top 20 probabilităţi. 20 de artişti istorici muzealizaţi de specialişti, azi subevaluaţi în piaţă (500 – 5.000 de euro)’ se află artişti precum Ştefan Dimitrescu, Jean Alexandru Steriadi, Eustaţiu Stoenescu, Ion-Theodorescu Sion.
În ‘Top 13 supercontemporani de urmărit’ se află Irina Dragomir, Ştefan Ungureanu, Daniel Rădulescu, Obie Platon, Mihai Mureşan.
