Contribuţia diplomatului Nicolae Titulescu la făurirea şi dezvoltarea statului naţional unitar independent şi suveran, la construcţia unui sistem de securitate şi cooperare în Europa şi în lume, personalitatea sa puternică de vizionar şi luptător neabătut pentru apărarea intereselor fundamentale ale ţării sale au constituit tema conferinţei internaţionale ‘Nicolae Titulescu – lider al diplomaţiei române şi europene’, care a avut loc, vineri, la Bucureşti.
Evenimentul, care a avut loc la Hotelul Hilton, a fost organizat de Fundaţia Europeană ‘Nicolae Titulescu’, cu sprijinul Guvernului şi sub egida Academiei Române şi a Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul Programului aniversar ‘Nicolae Titulescu -140 de ani de la naşterea sa, prin comunicările prezentate’.
Cu acest prilej fundaţia a prezentat o mini-expoziţie aniversară şi volume dedicate operei politico-diplomatice a ‘Patronului diplomaţiei româneşti’, în prezenţa unor numeroşi invitaţi din mediul diplomatic, academic, cultural.
Nicolae Titulescu s-a născut la Craiova, în inima Olteniei, a învăţat la Paris, în inima Franţei, a fost profesor la Iaşi, în inima Moldovei, şi a condus politica externă a ţării într-o perioadă tulbure de la Bucureşti, din inima României, a declarat, în deschidere, preşedintele FET, fostul premier Adrian Năstase.
‘A fost un ambasador al păcii şi un mare luptător pentru identitate naţională, fiind unul dintre făuritorii României Mari. A fost o figură centrală a politicii internaţionale interbelice, la Geneva, la Paris, la Londra şi în celelalte capitale europene, având un rol esenţial în viaţa Societăţii Naţiunilor, fiind ales în două rânduri preşedinte al acesteia. A lăsat un testament prin care cerea să fie adus acasă şi o moştenire intelectuală în care găsim idei ce ne pot călăuzi şi astăzi. A fost cel care a afirmat ‘Partidul meu de azi se cheamă România”, a subliniat Năstase.
Menţinerea vie a memoriei diplomatului Nicolae Titulescu ar trebui să fie o inspiraţie pentru liderii politici în demersul lor de a împrospăta clasa politică, iar România are nevoie, mai mult decât oricând, de oameni de stat la care să se uite cu respect, a evidenţiat ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.
El a subliniat importanţa diplomaţiei culturale, arătând că, în prezent, aceasta are un rol cheie în deschiderea către lume a României şi a oricărui stat care înţelege să folosească acest instrument, pentru că are marele merit de a se adresa ‘de la suflet la suflet şi să netezească punţile pentru ceea trebuie să facă mai departe diplomaţia tradiţională’.
‘Nicolae Titulescu a fost unul dintre cei care, prin solida formaţie culturală pe care a avut-o, a folosit şi această componentă şi să nu uităm că şi-a desfăşurat activitatea în vremuri extrem de complicate. (…) Este vital să înţelegem – România are nevoie, mai mult ca oricând, de oameni de stat la care să se uite în sus cu respect. Din păcate, şi ăsta e un lucru ştiut şi nu trebuie să se interpreteze ca declaraţie neapărat politică, România nu reuşeşte în mare măsură să mai dea tipul ăsta de personalităţi, iar menţinerea vie a memoriei lui Titulescu trebuie să fie o inspiraţie pentru liderii politici în demersul lor de a împrospăta clasa politică. Să nu uităm că suntem astăzi, iarăşi, la o cotitură a istoriei. La puţini kilometri de noi se desfăşoară un conflict nedrept, nejustificat, dar care, din retorica zilei, constatăm că poate să se extindă şi să capete o amploare pe care nu o dorim niciunul dintre noi. Acum, iarăşi ca atunci, când Titulescu îşi făcea un titlu de glorie din apărarea intereselor naţionale, acum, ca şi atunci, avem nevoie de diplomaţi pe toate cele trei paliere care să îşi pună în slujba ţării talentul, patriotismul, harul, pentru a ne păzi de ce-i mai rău şi de a obţine în interesul naţional ceea ce se poate obţine în aceste momente de cumpănă’, a declarat ministrul Culturii.
Despre contribuţia lui Nicolae Titulescu la consolidarea relaţiilor României cu Marea Britanie a vorbit ambasadorul Mihaela Cămărăşan, secretar general al MAE, care a evidenţiat remarcabila sa abilitate de negociere în soluţionarea unora dintre probleme complexe ale respectivei perioade.
‘Având un înalt sentiment al datoriei faţă de ţară, demonstrat pe tot parcursul vieţii şi carierei sale, Titulescu şi-a abordat mandatul convins că răspunderea, dacă ai conştiinţă, e mare. (…) Un spirit lucid, de observator, dar şi un analist subtil, ministrul plenipotenţiar al României la Londra a sesizat şi a informat constant centrala Ministerului Afacerilor Străine despre atitudinea şi reacţiile cercurilor politice şi diplomatice din Marea Britanie, ceea ce reiese şi din rapoartele sale, fiind demersul constant de armonizare a intereselor şi poziţiei româneşti cu cele ale puternicilor săi aliaţi’, a subliniat ambasadorul.
Conform fostului ministru de Externe Teodor Meleşcanu, care l-a citat în context pe Titulescu, ‘trăim într-o epocă tulbure, fără precedent în istorie, vrem să evităm războiul şi totuşi el este foarte aproape, dar ochii noştri nu-l văd’.
‘Aceste lucruri de fapt condensează tot ceea ce putem discuta, ceea ce se întâmplă, de fapt, în lumea noastră de astăzi. Sigur, lumea resimte totuşi o nevoie foarte mare care primează asupra tuturor celorlalte care ar putea să fie în vigoare. E vorba de problema ordinii în gândire. Dacă această ordine în gândire nu este destul de repede restabilită, tot ce se va face este inutil şi oamenii vor cădea în jos datorită faptului că sunt preocupaţi de pandemii, criza alimentară, energia electrică, gaz metan, gaze naturale, distrugerea mediului înconjurător şi altele. Dar, oamenii ce-şi doresc ei cu adevărat – să aibă din partea noastră un mesaj, este faptul că oamenii aşteaptă în împrejurările actuale pe omul de mâine pentru a ajunge la o viaţă mai bună. (…) Sigur că se pune deci problema unei abordări, suntem şi noi confruntaţi cu problemele acestea ale folosiri forţei pe plan internaţional, prin articularea unor noi concepţii, să spunem, universale, în legătură cu conflictele de utilizare a forţei’, a transmis Meleşcanu.
El a adăugat că, ‘la ora actuală, democraţiile occidentale au posibilitatea de a alege între conflictele serioase, în care trebuie să se implice, sau şi cum să utilizeze forţele de care dispun’.
‘Probabil, singura instituţie în viitor va fi ONU, care trebuie să iasă din găoacea de astăzi. În ciuda viziunilor optimiste, care prevăd apariţia unei noi ordini mondiale pacifiste, până la urmă, războiul rămâne, din păcate, o ameninţare omniprezentă. Minorităţile naţionale reprezintă şi ele elemente importante pentru a asigura stabilităţi statelor naţionale, iar Titulescu a fost cel mai strălucit diplomat pe această temă. (…) În perioada acestui conflict între Ucraina şi Federaţia Rusă, problema minorităţilor a avut un element şi un rol foarte important. Eu cred că cea mai mare greşeală politică care s-a făcut în Parlamentul din Kiev – a adoptat o lege care permite numai utilizarea limbii ucrainene pe tot teritoriul Ucrainei şi evident interzicerea limbii minorităţilor, închiderea şcolilor pentru minorităţi. (…) Eu personal consider că a fost cea mai gravă mişcare pentru toate minorităţile din Ucraina. Este vorba de cifre foarte simple: 9 milioane de ruşi, jumătate de milion de români din Bucovina de Nord şi din Buceag şi 120.000 de maghiari de prin Transcarpatia. Menţinerea unui dialog este, sigur, absolut necesar şi foarte important, dar va trebui, totodată, să ne gândim că lucrurile evoluează în continuare. (…) Deşi, pare, să zicem, dificil, să sperăm că până la iarnă, poate, principalii actori vor reuşi să ajungă la o înţelegere’, a afirmat Teodor Meleşcanu.
‘Cred că, până la urmă, ne gândim cu toţii în mod responsabil la ceea ce se întâmplă în jurul nostru şi avem datoria de a gândi despre ceea ce se întâmplă în jurul nostru, de a căuta soluţii, în primul rând, pentru interesele noastre. Dar vom face probabil o altă conferinţă, cu un alt prilej, pentru a discuta aceste subiecte’, a completat Adrian Năstase.
Între cei care au evocat personalitatea şi activitatea diplomatului român s-au aflat academicianul Răzvan Theodorescu, care a vorbit despre negocierea diplomatică – tradiţia istorică românească, profesorul emerit Dennis Deletant, membru fondator al FET, dr. Philippe Vergne, reprezentant al MAE francez, profesorul Mircea Duţu, director la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române.
Duminică, FET va inaugura o statuie a lui Nicolae Titulescu la Chişinău.
