Proiectele privind statutul magistraţilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii vor intra, luni, pentru dezbatere şi vot, în plenul Senatului, după adoptarea celor trei rapoarte în comisia specială, a decis, luni, Biroul permanent al Camerei superioare a Parlamentului.
Senatul este for decizional pentru aceste acte normative.
‘Vorbim de nişte legi ale Justiţiei corectate, lucru care arată în mod cert un semn de maturitate şi de responsabilitate din partea Parlamentului României, având mai ales în vedere paşii anteriori pe care i-am derulat în Parlament conform deciziilor asumate în programul de guvernare şi anume desfiinţarea Secţiei speciale şi mulţi alţi paşi. Înseamnă o revenire la normalitate în sistemul judiciar, aşa cum ne-am angajat. (…) Legile Justiţiei sunt adoptate în urma unor discuţii constante avute de Guvernul României, de Parlament cu Comisia Europeană’, a afirmat preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu.
Ea a adăugat că s-a ţinut cont în redactarea acestor proiecte legislative de avizele pe care Comisia de la Veneţia le-a dat anterior.
‘Anumiţi colegi din Opoziţie spun să aşteptăm aceste avize. Vreau să vă spun că s-a ţinut cont de avizele Comisiei de la Veneţia şi, în momentul în care se va pune problema de adaptare a legislaţiei la noi solicitări ale experţilor de la Comisia de la Veneţia, vom lua în calcul aceste modificări. (…) Acest Parlament este foarte deschis expertizei venite din partea forurilor internaţionale, astfel încât să avem, tot timpul, o legislaţie ridicată la standarde europene’, a susţinut Gorghiu.
Preşedintele interimar al Senatului a menţionat că proiectele au stat în dezbatere publică mai mult de doi ani, timp în care au fost primite observaţii, operate modificări şi au existat consultări şi puncte de vedere de la instituţiile responsabile în domeniu, de la asociaţii, ONG-uri, sindicate.
‘Ca atare, a existat un consens asupra acestor legi între profesioniştii din domeniu, magistratură, mediul politic, specialişti. Amânarea însă a dezbaterilor în acest moment nu mai poate fi explicată nici românilor şi nici partenerilor europeni, pentru că realmente nu mai există niciun fel de raţiune să tărăgănăm votul pe care astăzi trebuie să-l dăm în Senat’, a transmis Alina Gorghiu.
Ea a completat că, săptămâna trecută, Plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a dat un raport favorabil cu privire la respectarea de către România a obligaţiilor de membru membru al organizaţiei.
‘Raportul arată un lucru foarte clar: România a corectat legile Justiţiei, are un parcurs în sensul corect, în sensul bun, cu privire la Justiţie şi, ca atare, un punct de vedere al observaţiilor pe care Consiliul Europei le-a făcut – avem corectate aceste legi ale Justiţiei. Aş putea face o singură remarcă şi anume că anul 2021 aş fi preferat să nu fie pierdut din punctul acesta de vedere, mi-aş fi dorit să avem anul trecut aceste legi ale Justiţiei. N-a fost să le avem, nu am reuşit să le adoptăm anul trecut, le avem acum, dezbătute, aliniate standardelor europene şi astăzi veţi vedea, sper eu, un vot în Senatul României’, a declarat Gorghiu.
Potrivit acesteia, după votul pe aceste legi ale Justiţiei, se va intra ‘într-o procedură absolut normală’, ‘valabilă nu doar pentru România, ci şi pentru celelalte state ale Uniunii Europene’.
‘Dacă vor apărea recomandări pe parcurs, ele vor fi cuprinse în acel mecanism şi anume raportul pe statul de drept prin care Comisia monitorizează absolut orice stat membru UE şi nu doar România. Dacă, la fel, Comisia de la Veneţia va analiza pe viitor legislaţia, o va face la sesizarea oricui, nu va fi nimic dramatic, fiecare stat primeşte recomandări din partea acestei Comisii şi e parte a normalităţii dialogului pe care îl avem cu aceste instituţii’, a menţionat preşedintele interimar al Senatului.
Alina Gorghiu a argumentat necesitatea adoptării rapide a acestor legi prin faptul că în noiembrie va fi un raport pe care Comisia Europeană îl va da în cadrul MCV.
‘Aceste legi sunt şi punct în PNRR, obligaţie pe care statul român şi-a asumat-o de adoptare a acestor legi, şi de MCV, a depins şi aderarea României la spaţiul Schengen. Doar responsabilitate ne trebuie astăzi pentru a bifa toate aceste angajamente pe care le avem, astfel încât să intrăm pe ultima sută de metri cu MCV şi cu consecinţele, sper eu, favorabile pentru România’, punctat Gorghiu.
