Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Tokes Laszlo pentru anularea decretului prezidenţial de retragere a Ordinului Naţional ‘Steaua României’, formulată împotriva preşedintelui Klaus Iohannis şi a fostului premier Dacian Cioloş, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, avocatul reclamantului, Kincses Elod.
Potrivit Hotărârii cu numărul 1812/2022, pronunţată de Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în dosarul numărul 162/2/2022, care are ca obiect ‘anulare act administrativ, abţinere, rejudecare dosar nr.2870/2/2016*’, reclamantul are drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
‘Soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti modifică radical practica judecătorească, inadmisibilitatea controlului judecătoresc al actelor administrative contravine şi practicii Curţii Europene de Justiţie’, consideră avocatul Kincses Elod.
În anul 2016, avocatul Kincses Elod, reprezentantul lui Tokes Laszlo, la acea vreme europarlamentar, i-a chemat în judecată pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe premierul Dacian Cioloş, prin deschiderea unei acţiuni în contencios administrativ la Curtea de Apel Bucureşti, pentru anularea decretului prezidenţial de retragere a Ordinului Naţional ‘Steaua României’.
‘Nu numai preşedintele este chemat în judecată, ci şi primul ministru al României în calitate de contrasemnatar. Cer anularea Decretului Prezidenţial numărul 290 din 04.03.2016 contrasemnat de primul ministru, publicat în Monitorul Oficial partea I numărul 168/04.03.2016, prin care s-a dispus retragerea Ordinului Naţional Steaua României în grad de cavaler, care i s-a acordat lui Tokes Laszlo prin Decretul Prezidenţial nr. 1864/14.12.2009, publicat în Monitorul Oficial 884/2009’, arăta atunci avocatul Kincses Elod.
Prima cerere prin care Tokes Laszlo contesta legalitatea măsurii de retragere a distincţiei Ordinul Naţional ‘Steaua României’ a fost respinsă ca inadmisibilă în februarie 2016, apoi a urmat o nouă acţiune în instanţă, de anulare a decretului prezidenţial din luna martie 2016, ajunsă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a decis, în anul 2021, rejudecarea cauzei şi soluţionarea fondului de către Curtea de Apel Bucureşti.
În plângerea formulată prin avocatul Kincses Elod se arăta că prin retragerea Ordinului Naţional conferit ‘în semn de înaltă apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând prin exemplul personal revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste’ s-ar fi încălcat prevederile art.1, alin. 3 din Constituţie, referitoare la respectarea ‘idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989’.
El a susţinut că în acţiunea în contencios a ridicat excepţia nulităţii absolute a Hotărârii Consiliului de Onoare pentru Ordinul Naţional ‘Steaua României’ din data de 20 noiembrie 2013 pentru două motive: încălcarea dreptului la apărare în faţa comisiei şi incompatibilitatea celor două membre, ‘Gabriela Vrânceanu Firea şi Ecaterina Andronescu, care au fost şi denunţătoare şi judecătoare’.
În acţiune se mai arăta că hotărârea Consiliului de Onoare nu ar avea forţă obligatorie pentru preşedintele României şi că instanţele de judecată nu ar fi cercetat cauza în fond.
Pe 20 noiembrie 2013, Consiliul de Onoare al Ordinului Naţional ‘Steaua României’ a decis să îi retragă această distincţie lui Tokes Laszlo, motivul fiind că, în data de 27 iulie 2013, Laszlo Tokes i-ar fi cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universităţii de Vară Balvanyos, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască ‘un sistem de cooperare naţională’, astfel încât să ofere ‘protectorat’ Transilvaniei, ‘aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud’.
‘(…) Propunerea mea nu s-a referit la înfiinţarea unui ‘protectorat al Ungariei asupra Transilvaniei’ cum s-a afirmat în necunoştinţă de cauză! Este de notorietate, protectoratul a fost exercitat de unele puteri coloniale asupra coloniilor. Tirolul de Sud – dat de mine ca exemplu de urmat – nu a fost şi nu este colonie, ci este exemplul cel mai reuşit al autonomiei teritoriale, înfăptuită cu respectarea integrităţii teritoriale a Italiei. Articolul, anexat la cererea introductivă de instanţă, publicat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale Cluj-Napoca, intitulat ‘Tirolul de Sud – un model de autonomie şi convieţuire’ redă cu exactitate ştiinţifică felul în care cele două puteri garante au creat prosperitatea şi stabilitatea de invidiat a regiunii autonome Alto Adige – Süd Tirol’, se arată în cererea depusă la dosarul cauzei de către Tokes Laszlo.
