Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Corina Corbu, a exprimat, marţi, aprecierea Instanţei supreme pentru conceptul ‘AvocART’, eveniment organizat la Palatul de Justiţie de către Asociaţia pentru Dialog şi Solidaritate a Avocaţilor (ADSA) şi Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), cu ocazia Zilei Europene a Avocaţilor, subliniind că ‘avocatul, ca şi judecătorul, rămâne un om al Cetăţii, contribuind la viaţa socială şi artistică a acesteia’.
ADSA a organizat, marţi, evenimentul AvocART, primul şi cel mai mare eveniment de artă al avocaţilor din România, ‘o expoziţie unică de creaţii, ce reflectă spiritul visător din spatele matematicii juridice’.
‘Cred că astfel de iniţiative reuşesc să sublinieze într-un mod extraordinar că buna funcţionare este un obiectiv comun şi o responsabilitate comună şi că dialogul şi coeziunea profesională sunt importante pentru o justiţie mai eficientă şi mai rapidă (…). Nu pot, aşadar, decât să exprim aprecierea Instanţei supreme pentru conceptul AvocART, pe care îl celebrăm astăzi cu ocazia Zilei Europene a Avocaţilor. De altfel, multe dintre documentele internaţionale care privesc profesiile noastre vorbesc tocmai de implicare, de apartenenţă socială. Avocatul, ca şi judecătorul, rămâne un om al Cetăţii, contribuind la viaţa socială şi, de ce nu, artistică a acesteia’, a precizat Corbu.
Ea a adăugat că evenimentul marchează şi 127 de ani de existenţă a Palatului de Justiţie, exprimându-şi speranţa că, în curând, Instanţa supremă va reveni în această clădire.
‘Sărbătorim, astăzi, o dublă aniversare, atât europeană a avocaţilor, care marchează apartenenţa la un spaţiu comun de valori, cât şi frumoasa aniversare a Palatului (de Justiţie – n.r.), care era dat în folosinţă acum 127 de ani, ca simbol al unei noi justiţii naţionale, moderne, adaptată principiilor pe care se întemeiază noul stat, România (…). Sper că vom trăi curând momentul în care Instanţa supremă a României va reveni acasă, între aceste ziduri, după cum sper şi că vom întâlni tot mai des sentimentul de coeziune a sistemului judiciar şi această mândrie a reuşitei profesionale. Una dintre premisele unei justiţii mai bune rezidă şi în dialogul nostru interprofesional, după cum îmi exprim speranţa că progresele care s-au înregistrat în acest moment să devină perceptibile, verificabile şi pentru publicul larg, în special în termen de eficienţă, de calitate şi de rapiditate’, a punctat Corbu.
Preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Luminiţa Criştiu-Ninu, a arătat că motto-ul de anul trecut al conferinţei dedicate Zilei Europene a Avocatului – ‘Nu există justiţie fără avocaţi’ – rămâne valabil şi în prezent, întrucât avocatul este un partener ‘indispensabil’ justiţiei, care se evidenţiază şi prin latura sa artistică.
‘Nu există justiţie fără avocaţi, din câte îmi amintesc, acesta a fost motto-ul conferinţei de anul trecut dedicate Zilei Europene a Avocatului. Acelaşi lucru spun şi eu astăzi – nu există justiţie fără avocaţi, pentru că avocatul nu este doar cel chemat în ajutor, nu este doar cel care susţine interesele persoanei care şi-a pus soarta în mâinile domniei sale, nu este doar cel chemat să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, ci este mai presus de toate un partener indispensabil al justiţiei. Contribuţia avocaţilor nu se limitează doar la înfăptuirea actului de justiţie, ci este valoroasă prin dezvoltarea unei adevărate culturi juridice a dreptului în general. Profesia dumneavoastră, domnilor avocaţi, este remarcabilă nu doar prin înaltele competenţe profesionale ce ţin de aplicarea dreptului, ci şi prin latura artistică a acesteia, pentru că nu de puţine ori aţi ridicat oratoria la nivelul unei adevărate arte. Iată, astăzi, ne dovediţi mai mult decât arta oratoriei, ne dovediţi că aveţi imaginaţie şi creativitate într-o mulţime de alte domenii, ceea ce nu poate face decât un om cu dragoste pentru frumos şi spirit liber, aşa cum este avocatul’, a subliniat Luminiţa Criştiu-Ninu.
Traian Briciu, preşedintele UNBR, a susţinut că noua generaţie de avocaţi ar trebui să aibă ‘aplecare’ către zona culturală, cu o viziune în primul rând socială şi apoi juridică.
‘Din păcate, am observat în ultimele generaţii de avocaţi tendinţa de a se desprinde foarte mult de social, de economic, de trăirile umane şi a se retrage, juriştii în general, în litera legii. Or, lucrul acesta nu este firesc. În realitate, legea reprezintă nimic altceva decât transpunerea relaţiilor sociale, economice şi a trăirilor fără conţinut patrimonial din societate, motiv pentru care activitatea avocatului nu poate fi desprinsă de aceste elemente. Or, arta se manifestă în cărţi, în tablouri, se manifestă în muzică, nu face decât să cuprindă diversele trăiri, diversele probleme, diversele teme ale societăţii, ceea ce face ca în realitate să avem o temă pentru avocaţi mult mai aproape de ceea ce ar trebui să fie noua generaţie de avocaţi, adică avocaţi cu aplecare către zona culturală, cu o viziune în primul rând socială şi apoi juridică, astfel încât misiunea lor juridică să nu fie una desprinsă de o logică în ansamblu a viziunii despre viaţă. Or, tocmai aici este ceea ce meritul organizatorilor au surprins exact această problemă de care avocatura are nevoie, şi anume de sensibilitate, de frumos şi a trăi şi altfel decât strict în sala de judecată sau în biroul de lucru’, a conchis Traian Briciu.
Au mai luat cuvântul senatorul liberal Daniel Fenechiu, preşedintele ADSA şi vicepreşedinte al UNBR, în calitate de moderator, prof.univ.dr. Valeriu Stoica şi senatorul PSD Titus Corlăţean.
‘Ordinea nu este numai o expresie a echităţii, ci şi a frumuseţii. Nu există o ordine adevărată, dacă nu este şi frumoasă. Dreptatea, adevărul şi frumosul sunt inseparabil împreună, iar aici, în această sală a ‘Paşilor pierduţi’, simţim foarte mult această legătură indisolubilă dintre dreptate, dintre adevăr şi frumos. Dacă privim în jurul nostru, nu putem să nu constatăm emoţia estetică pe care de fiecare dată o simţim trecând prin această sală, pentru că este o capodoperă de arhitectură. Întregul Palat al Justiţiei este o capodoperă de arhitectură. Această legătură dintre frumos, adevăr şi dreptate este vizibilă în această construcţie care, pentru jurişti în general, este un simbol al lumii noastre juridice’, a spus Stoica.
Corlăţean a evidenţiat, la rândul său, compatibilitatea dintre artă şi profesia de avocat.
‘Mi se pare o idee extraordinară aceea de a pune în valoare o dimensiune pe care lumea din exteriorul actului de justiţie o cunoaşte mai puţin. Frumosul, arta, sensibilitatea nu sunt deloc incompatibile cu profesia de avocat, pentru că profesia de avocat presupune inteligenţă, o inteligenţă a argumentelor, o pregătire extraordinară şi implică, da, şi sensibilitate şi implică un act de creaţie într-un sens mai larg, care astăzi este exemplificat în sala ‘Paşilor pierduţi”, a arătat acesta.
Manifestarea a mai inclus lansări de carte, un recital de flaut şi vizionare de exponate.