Istvan Haller, consilier în Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a vorbit despre faptul că este nevoie de eforturi suplimentare în ceea ce priveşte contracararea şi demonstrarea infracţiunilor motivate de ură.
‘Facem nişte paşi mari în domeniul combaterii discriminării, suntem la zero în domeniul combaterii infracţiunilor motivate de ură. Trebuie să vedem cum se poate implica CNCD, pentru că, din păcate organele de cercetare penală nu cunosc acest domeniu, nu înţeleg anumite fenomene şi cer puncte de vedere de la nişte instituţii care nu pot să dea astfel de puncte de vedere, care nu sunt îndreptăţite să dea astfel de puncte de vedere’, a arătat Istvan Haller, la Conferinţa ’20 ani de combatere a discriminării – evaluare şi provocări’.
În actualul context, a arătat el, ‘România pierde cauze la CEDO’. ‘Instituţiile statului nu sunt utilizate în momentul în care se face o astfel de cercetare penală în mod corect şi asta înseamnă o mare pierdere’, a completat acesta.
La rândul său, directoarea executivă a Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, a spus că nu s-au colectat date care privesc infracţiunile motivate de ură.
‘Nu există nicio corespondenţă între baza de date a poliţiei, parchetului, instanţelor, pentru că, hai s-o spunem aşa, verde-n faţă, nu ne-a păsat. Nu ne-a păsat, pentru că toţi suntem prizonieri ai aceloraşi prejudecăţi – ‘bine i-a făcut că l-a bătut’. Ca să înţelegem de ce nu se investighează’, a completat ea.
Cristian Jura, membru în Colegiul director al CNCD, a arătat că, în momentul de faţă, Consiliul primeşte 1.000 de cazuri pe an. De asemenea, a vorbit despre speţele frecvente din perioada recentă.
‘Jurisprudenţa este legată de evoluţia societăţii, aşa că în ultimii ani am avut foarte multe cazuri legate de COVID, de acces în anumite magazine (…) Avem un număr extrem de important de cazuri acum legat de salarizare. Până la urmă, colegii magistraţi au apelat la CNCD să ne pronunţăm dacă un anumit tip de grilă de salarizare este discriminatorie sau nu’, a detaliat Jura.
De asemenea, Cristian Jura a spus că în ultima perioadă sunt ‘din ce în ce mai multe persoane publice care au discursuri discriminatorii, pe care noi le-am sancţionat’.
‘Mi se pare interesant că, din perspectiva evoluţiei societăţii, noi avem persoane publice care fac astfel de afirmaţii. Chiar nu mă aşteptam’, a punctat el.
Vorbind de relaţia dintre CNCD şi organizaţii non-guvernamentale, Florin Buhuceanu de la Asociaţia ACCEPT a spus că acest consiliu a dat curaj persoanelor din comunitatea LGBT de a-şi apăra drepturile.
‘Relaţia cu CNCD-ul, mai ales în acei ani de început, a fost una vitală pentru cei din comunitatea asta, de a prinde curaj şi de a realiza că au drepturi şi că îşi pot apăra aceste drepturi în faţa legii’, a punctat Buhuceanu.
Directoarea CRJ s-a adresat membrilor Consiliului în una din intervenţiile sale din conferinţă. ‘Ce îmi doresc cel mai mult este să vă detaşaţi de mandatul care v-a fost încredinţat, ar părea la prima vedere, de cei care v-au trimis – şi eu vin şi vă spun că v-a fost încredinţat de ţara asta şi în particular de cetăţenii vulnerabili ai acestei ţări pe care trebuie să îi slujiţi -, aşa că, atunci când vi se termină mandatul să fiţi mândri de ceea ce aţi făcut, dar mai este mult de lucru în privinţa asta’, a transmis Georgiana Iorgulescu.
Preşedintele CNCD, Asztalos Csaba a vorbit de presiunile cu care se confruntă instituţiile care apără drepturile omului şi despre relaţia cu clasa politică.
‘Atunci când ne apropiem de situaţii de criză şi suntem în situaţii de criză, instituţiile de drepturile omului sunt primele care sunt lovite de retragerea resurselor sau de tăierea resurselor. (…) Relaţia cu clasa politică o văd din altă perspectivă. Niciodată o instituţie de drepturile omului şi cel puţin CNCD nu au căutat să fie populare printre politicieni. Pentru noi a fost suficient dacă am fost respectaţi şi dacă reuşim să explicăm deciziile noastre sau punctele noastre de vedere pe politici publice. Atunci reuşim să şi punctăm’, a arătat Asztalos Csaba.
