Anul 2023, cel al Timişoarei Capitală Culturală Europeană (CCE), va întâmpina vizitatorii cu un punct muzeal inedit, construit la doar câţiva kilometri de Timişoara, în localitatea Parţa, care va fi o replică a Sanctuarului neolitic de la Parţa, unic în lume.
Punctul muzeal va fi gata în luna decembrie.
‘Vizitatorii vor vedea o replică a acestui sanctuar unic în lume, prin care putem afla cum au folosit strămoşii noştri de acum 12 mii de ani o locaţie pentru a se ruga şi pentru a face diferite ritualuri religioase. Originalul se află în Muzeul Naţional al Banatului (MNB) şi ar trebui mutat şi acesta (în noul punct muzeal, n.r.). Pe lângă sanctuar vor fi şi expoziţii legate de săpăturile arheologice, iar pe lângă aceste expoziţii ne dorim ca noul punct muzeal să fie şi o bază de cercetare pentru viitoarele generaţii şi pentru cei care mai doresc să facă săpături la Parţa, pe sit, pentru că doar o mică pare a fost devoalată. Replica abia acum începe să se realizeze, pentru că sperăm să-l convingem pe arheologul Gheorghe Lazarovici, care este responsabilul ştiinţific al MNB legat de această replică, să ne permită mutarea sanctuarului din replica sanctuarului din castel. Refacerea merge foarte repede, în maxim trei săptămâni va fi gata, avem oamenii, avem planul, avem totul’, a detaliat, miercuri, directorul MNB, Claudiu Ilaş.
Situl arheologic de la Parţa este cunoscut prin descoperiri de materiale arheologice încă din a doua jumătate a secolului XIX. Sanctuarul a fost descoperit prin dezvelirea statuii monumentale care s-a remarcat imediat ca element arhitectonic de excepţie. Rezultatele investigării arheologice au demonstrat existenţa a două etape principale ale sanctuarului, suprapuse, ambele aparţinând neoliticului mijlociu, din care al doilea avea două etape de refacere. Sanctuarul din etapa iniţială a fost probabil incendiat şi refăcut ulterior, sub forma unei unei clădiri cu mai multe încăperi ridicate în jurul unei statui monumentale care a fost realizată din pământ nisipos acoperit de o lipitură de pleavă. Elementele conservate ale sanctuarului au fost integrate unei reconstruiri a acestuia în una din sălile Castelului Huniade, dar dimensiunile sălii nu au permis reconstruirea la scară reală a sanctuarului.
”Unicitatea sanctuarului de la Parţa ţine de particularităţi culturale. Suntem unici prin faptul că aspectul cultural care se află la Parţa este unic, dar unicitatea ţine şi de un stadiu al cercetărilor. Mai există sanctuare în Europa, dar Parţa este un loc special pentru că sunt mai multe monumente cu funcţiune spirituală acolo, foarte multe obiecte care ţin de domeniul acesta spiritual de la Parţa. Este şi o săpătură foarte mare care s-a făcut acolo şi se pot expune mult mai multe lucruri într-un muzeu dedicat neoliticului”, declara pentru AGERPRES fostul manager al MNB, Leopold Ciobotaru.
Conform acestuia, în judeţ există mai multe sanctuare, de notorietate fiind cele de la Uivar şi Corneşti, fiecare având particularităţi proprii. El mai preciza că mai ales turiştii străini sunt atraşi de sanctuarul de la Parţa.
‘Sunt oameni care se ocupă de focare de energie spirituală, de cultură originară, primitivă, nativă. Vin la Parţa, cumpără cărţi despre Parţa şi publică şi în străinătate despre Parţa, pentru că este unul dintre focarele europene importante”, menţiona Leopold Ciobotaru.
Punctul muzeal de la Parţa se realizează în cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia şi beneficiază de o finanţare totală de 762.660 de euro şi va fi deservit de 100 de angajaţi, estimând peste 10 mii de vizitatori în primii cinci ani.
