Vicepreşedintele Comisiei parlamentare UNESCO, Remus Negoi, a declarat luni că, la cea de-a 50-a aniversare, UNESCO îndeamnă la reflecţie şi conştientizare a responsabilităţii fiecăruia faţă de conservarea patrimoniului în faţa provocărilor globale în creştere, obiectiv pe care România şi l-a asumat prin ratificarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural.
‘Sărbătorim anul acesta cinci decenii de la adoptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural. Totodată, pe 16 noiembrie, în România se celebrează patrimoniul cultural, deoarece în urmă cu nouă ani comisia parlamentară pe care o reprezint în calitate de vicepreşedinte a iniţiat legea privind declararea acestei zile ca fiind Ziua patrimoniului mondial UNESCO în România. UNESCO sărbătoreşte cea de-a 50-a aniversare într-un mod inedit, invitându-ne pe fiecare dintre noi să ne imaginăm relaţia cu patrimoniul aşa cum este el astăzi şi cum va fi şi în următorii cel puţin 50 de ani, ne îndeamnă la reflecţie şi conştientizare a responsabilităţii noastre faţă de conservarea patrimoniului în faţa provocărilor globale în creştere (…). Prin ratificarea Convenţiei, România şi-a asumat cu fermitate şi proactiv să asigure în mod constant consolidarea protecţiei patrimoniului mondial, cultural şi natural (…). Patrimoniul este tot ceea ce înaintaşii noştri au păstrat pentru a fi lăsat ca preţios testament urmaşilor. Este de datoria noastră să lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri intactă această moştenire care ne face diferiţi, unici şi excepţionali. Avem misiunea şi obligaţia morală să protejăm, să conservăm şi să ne asigurăm că şi generaţiile viitoare vor avea acces la bunuri de patrimoniu cu un caracter inestimabil’, a subliniat Negoi, în alocuţiunea rostită în plenul Senatului, pentru marcarea a 50 de ani de la adoptarea Convenţiei privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural.
El a arătat că se poate vorbi, cu peste 1.500 de bunuri de patrimoniu mondial înscrise pe listă, ‘de o adevărată realizare în ceea ce priveşte succesul Convenţiei, unul dintre puţinele instrumente normative ratificate aproape universal’.
Remus Negoi a precizat că România are înscrise în acest moment în lista patrimoniului mondial UNESCO nouă obiective, dintre care şapte culturale şi două naturale, printre acestea remarcându-se Delta Dunării, bisericile din Moldova, cetăţile Dacice, sau peisajul cultural – minier Roşia Montană, ‘care reprezintă un obiectiv înscris şi, din păcate, în lista patrimoniului mondial în pericol, anul înscrierii fiind 2021’, menţionând că toate aceste succese aduc cu sine noi provocări care trebuie abordate cu responsabilitate.
‘Toate aceste succese aduc cu sine noi provocări care trebuie abordate cu responsabilitate de fiecare dintre noi – instituţii, mediul academic, sectorul privat, cetăţeni. Pentru că, dincolo de această mândrie naţională care este firească, apartenenţa la UNESCO înseamnă respectarea unor reguli precum modificarea şi introducerea în legislaţia naţională a unor prevederi clare privind protejarea acestora. Tocmai pentru a acoperi acest vid legislativ, în anul 2008 Parlamentul României a găsit necesară înfiinţarea Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO (…). Rolul nostru principal în toţi aceşti ani a fost identificarea neconcordanţelor legislative şi remedierea lor, dar şi acela de a fi un element de legătură cu UNESCO şi cu organismele sale de pe teritoriul României. Trebuie însă mai multă aplecare asupra cadrului legislativ, dublată de pragmatism şi coordonare, pentru că timpul devine tot mai preţios, iar anumite bunuri şi obiective nu au timpul să aştepte. Suntem la finalul unui an cu o agendă încărcată pentru Comisia UNESCO şi principala concluzie este că suntem departe de ceea ce ne-am fi dorit. Important este că acum putem vorbi deschis despre ce trebuie schimbat. În numele Comisiei parlamentare UNESCO, îmi propun să încheiem acest an cu optimism şi cu speranţa că vom continua să facem echipă cu toţii, indiferent de partid, de apartenenţa politică, pentru promovarea patrimoniului românesc.’, a concluzionat Negoi. AGERPRES /(A-autor: Sorinel Peneş, editor: Mihai Simionescu)
