Jurnalistul şi analistul politic Ion Cristoiu se întreabă, într-un articol pe blogul personal, după declaraţiile ministrului austriac de Interne privind opoziţia faţă de accederea României în Schengen, ce ar mai vrea această ţară de la noi pentru a nu se mai opune acestui obiectiv.
„Austriecii au luat pe de-a moaca o parte însemnată din bogăția României. Ce mai vor să le dăm pentru a nu se opune admiterii noastre în Schengen?”, se întreabă Cristoiu.
Iată textul:
„Vineri, 18 noiembrie 2022, după-amiază, toate televiziunile de știri, site-urile și blogurile de influenceri au reprodus cu ajutorul lui copy-paste articolul publicat de site-ul austriac Kurier, tot vineri, dar mai devreme, sub titlul „Spațiul Schengen: Karner este împotriva aderării Croației, României și Bulgariei”. Textul din Kurier era tipic ciorbelor fără gust din presa occidentală. O bucățică de carne (declarația ministrului de Interne al Austriei) era aruncată într-o căldare de apă chioară. Esența, bucățica de carne, adică, era dată de precizarea ministrului că Austria e împotriva extinderii zonei Schengen prin admiterea României, Bulgariei și Croației:
„Nu este momentul să votăm asupra extinderii acum, cînd sistemul frontierelor externe nu funcționează. Extinderea unui sistem stricat nu poate funcționa. Situația din Europa arată limpede că protecția granițelor externe nu funcționează”.
Plecînd de la această declarație, titlurile din presa noastră au dat alarma:
„Un nou impas în aderarea României la Schengen”. „A treia țară care se opune aderării României la Schengen”.
Dacă și pentru Breaking news-urile din presă ar funcționa aplicația Ro -Alert, toate telefoanele mobile din țară ar fi emis un țipăt asurzitor.
Alarma dată de presă își are explicația.
Pe 8 decembrie 2022, peste puțin timp adică, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE urmează să decidă prin consens admiterea României, Bulgariei și Croației în Schengen. Dinadins am ocolit aserțiunea Să voteze dacă, deoarece Consiliul va lua în discuție chestiunea numai și numai dacă pipăirea voturilor spune clar că se va întruni consensul. Dacă o singură țară se opune, Consiliul nu ia în discuție chestiunea.
8 decembrie 2022 e momentul crucial pentru România. Asupra țării noastre s-au revărsat în ultima vreme multe voturi cu felicitări pentru admiterea în Schengen.
De la cel din Parlamentul Europeană pînă la cel din Colegiul Comisarilor.
Aceste voturi sînt fără eficiență. Asemenea unui buchet de flori adus cuiva în agonie în loc de medicamentul miraculos care să-l facă să-și revină.
Decizia crucială e cea din JAI, de pe 8 decembrie 2022.
Și ea depinde de unanimitatea voturilor.
Pînă vineri, doar două țări au arătat reticențe: Olanda și Suedia.
În ambele cazuri, Guvernul, singurul care decide (părerea sau chiar votul Parlamentului poate fi la o adică eludată, chiar dacă nu fără riscuri) nu s-a pronunțat categoric.
Premierul olandez a lăsat să se înțeleagă doar că ar avea obiecții.
În cazul Suediei, sînt doar ipoteze că Guvernul s-ar opune extinderii sub presiunea situației din Parlament.
Declarația ministrului de Interne al Austriei e însă una care trebuie luată în seamă drept periculoasă:
- Potrivit Declarației, Guvernul austriac el cel care se opune și nu Parlamentul. Pentru Schengen, ministrul de Interne e cel care are ultimul cuvînt în Guvernul austriac.
- Pînă acum Austria n-a dat nici un semn că s-ar opune. N-a dat nici un semn că ar avea șovăieli. În ianuarie 2022, ministrul de Interne austriac l-a asigurat pe ministrul nostru de Interne că Austria sprijină admiterea noastră în spațiul Schengen. Și, deodată, pe ultima sută de metri, Austria anunță că se opune extinderii.
În aceste condiții, titlurile din presa noastră sînt prea liniștitoare față de semnificația declarației.
În 20 octombrie 2022, pe cristoiublog.ro semnam articolul „Neadmiterea României în Schengen poate fi Stalingradul regimului Iohannis”.
Scriam în acest articol că liderii României în frunte cu Klaus Iohannis au creat în ultima vreme un uriaș orizont de așteptare în privința aderării.
Admiterea nostră în spațiul Schengen pare a fi un eveniment de o certitudine absolută.
Astfel că el e deja sărbătorit de liderii noștri politici.
Se înțelege că, știind asta, am așteptat cu nerăbdare să văd reacțiile politicienilor noștri la declarația ministrului austriac de Interne.
La ora cînd scriu acest comentariu (24, duminică, 20 noiembrie 2022), deși de la difuzarea știrii au trecut două zile și ceva, în spațiul public n-a apărut nici o reacție.
Dar nu numai politicienii, ci și ziariștii s-au adîncit într-o tăcere stranie. Cu excepția site-ului Spotmedia, nici o instituție de presă, nici măcar dintre cele care-l dușmănesc pe Klaus Iohannis, n-a mai adăugat o silabă la articolul copiat vineri, din Kurier.
Uluit că în România nu s-a produs un uragan politic, ba chiar nu s-a produs nici măcar o adiere, am încercat să-mi explic motivul.
Fie și la o simplă privire se vede limpede că în Politică și în Presă funcționează de vineri o Înaltă indicație:
Nici un cuvînt, nici o silabă măcar despre Declarația ministrului austriac de Interne!
Dacă n-ar fi titlurile din după-amiaza de vineri, ai crede că declarația nici n-a existat.
Dacă e așa, dacă e un consens, care ar putea fi explicația existenței lui?
Răspunsul ni-l dă maniera ciudată în care a apărut Declarația austriacului.
Declarația a apărut în Jurnalul de la ora 12 al postului de radio public austriac.
Cercetînd cum, cînd și unde a fost dată declarația am constatat că ea a fost difuzată în cadrul emisiunii „Mittagsjournal, ca o a șasea știre, și a fost citată de site-urile Kurier și Der Standard.
Ascultînd emisiunea, mi-am dat seama că n-a fost vorba de un interviu acordat de ministru postului de radio din care s-a făcut o știre, nici de un decupaj dintr-un interviu acordat altei instituții de presă sau dintr-o declarație de presă.
Rîndurile despre opunerea Austriei sînt singurele care se aud la radio spuse de ministru. Pare a fi o declarație doar despre Schengen dată postului de radio. Nu știu dacă postul i-a solicitat-o așa nitam-nesam sau ministru a cerut să i se ceară un punct de vedere. Și mai bizar e faptul că ministrul n-a mai zis nimic despre chestiune după declarație, deși ea e o lovitură politică, dar mai ales că, întrebat, cancelarul Austriac a refuzat să comenteze.
Sînt toate datele să credem că e vorba de lansarea unui balon de încercare.
Condițiile difuzării, absența revenirii asupra subiectului par a fi dovada că prin ministrul de Interne Guvernul austriac ne-a trimis un mesaj.
Un mesaj prin care Guvernul României e invitat la o negociere.
Tăcerea de beton din România își are explicația în receptarea adecvată a Mesajului.
S-a dat consemn să nu se facă tărăboi pentru ca o dată încheiat pe șest tîrgul să nu mire pe nimeni că Austria e pentru intrarea noastră în Schengen. Austriecii au luat pe de-a moaca o parte însemnată din bogăția României. Ce mai vor să le dăm pentru a nu se opune admiterii noastre în Schengen?”.
Articolul Cristoiu: Austriecii au luat „pe de-a moaca” o parte însemnată din bogăția României; ce mai vor să le dăm pentru a nu se opune admiterii noastre în Schengen? apare prima dată în Ecopolitic.
