Violenţa împotriva femeilor, problemă cu care se confruntă toate ţările, şi necesitatea continuării îmbunătăţirii legislaţiei din acest domeniu au constituit temele dezbaterii cu tema ‘Gender Equality: Legislation and Best Practices in Romania and Latin America’, organizată, luni, la Palatul Parlamentului, de către Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor şi Ambasada Republicii Chile, cu invitaţi din partea corpului diplomatic acreditat în România.
Preşedintele Comisiei pentru egalitate de şanse dintre femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor, deputatul AUR Dan Tanasă, a făcut în debutul evenimentului o prezentare istorică referitoare la importanţa rolului femeii în societatea românească, accentuând că femeile românce au fost profund implicate în procesul de modernizare şi chiar s-au ridicat la luptă.
‘Numai ca urmare a generalizării structurilor de organizare modernă, în secolul XIX, s-au creat condiţiile pentru răspândirea în lume a năzuinţelor femeilor. (…) Din examinarea principalelor mărturii documentare rezultă că ideile de emancipare a femeilor şi-au făcut apariţia şi în Ţările Române încă din secolul XIX. (…) De asemenea, este de necontestat că femeile au fost prezente la cele mai importante momente istorice ale naţiunii române’, a arătat Dan Tanasă.
Potrivit acestuia, femeile române şi-au adus aportul şi ‘au luptat cot la cot’ alături de taţii, soţii, fraţii şi copiii lor.
‘În tradiţia noastră creştină, Maica Domnului reprezintă un model de feminitate. România se aliniază valorilor iudeo-creştine, în sensul respectării şi promovării femeii în societate. (…) Atunci când femeile sunt împuternicite drept lideri, ţările înregistrează standarde de viaţă mai ridicate. (…) Sunt multe aspecte care trebuie îmbunătăţite, dar cu toate acestea trebuie să subliniem şi realizările’, a adăugat deputatul, care a dar drept exemplu proiectul pilot privind monitorizarea prin brăţări electronice a tuturor persoanelor asupra cărora se emit ordine de protecţie emise de poliţie sau de instanţă.
Deputata PSD Georgeta-Carmen Holban, vicepreşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse, a remarcat că la nivelul Uniunii Europene s-au făcut paşi importanţi privind egalitatea de gen şi a apreciat că trebuie să se consolideze acţiunile interne şi externe, astfel încât emanciparea femeilor trebuie să fie obiectivul central al unei agende comune.
‘La nivelul Uniunii Europene s-au făcut paşi importanţi care, la final, vor diminua şi chiar vor elimina obstacolele întâmpinate de femei pe palierele unei societăţi care se doreşte a fi echitabilă. Din 2002 în România este în vigoare Legea privind egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi. (…) Social-democraţii promovează acest principiu în viaţa politică şi socială. Un exemplu concret este şi creşterea reprezentativităţii femeilor în viaţa politică, dar şi în ministere. Pentru prima dată România are un minister al familiei, tineretului şi egalităţii de şanse. (…) În Camera Deputaţilor PSD are 18,48% deputate femei, iar în Senat reprezentativitatea este de 17,64 %. 9 colege sunt secretar de stat în ministere. (…) Nu în ultimul rând, capacitatea de a gestiona proiecte importante şi necesare comunităţilor a făcut ca 153 de femei social-democrate să conducă tot atâtea primării din ţară. Alte colege sunt reprezentantele Guvernului în teritoriu, deţinând funcţia de prefect. Cifrele confirmă de la o legislatura la alta că femeile au un loc bine stabilit în legislaţia naţională şi locală’, a transmis social-democrata.
Deputatul PNL Mara Calista, vicepreşedinte al Comisiei pentru egalitatea de şanse, spune că există două mari probleme în România atunci când este vorba despre violenţa împotriva femeilor.
‘În primul rând vorbim de autorităţile care implementează apelurile. Este un drum foarte important, când vorbim despre legi şi despre fapte, şi sper ca bunele practici pe care le aveţi în Chile şi din alte ţări să fie un sfat bun pentru noi, o îndrumare pe care să o putem implementa. A doua problema e legată de personalul calificat. În primul rând identificarea cazurilor de violenţă – este foarte important să ne dăm seama că avem de-a face cu un astfel de fenomen şi în al doilea rând reintegrarea femeii în societate. (…) Ştiu că unele dintre ambasade ajută acum România cu bune practici din ţările lor când vorbim de aplicarea legii şi sper că veţi fi alături de noi pentru aceşti paşi importanţi pe care trebuie să-i întreprindem’, a afirmat Mara Calista.
Lorena Fries, membră a Comisiei pentru egalitatea de şanse a Camerei Deputaţilor din Chile, expert pe probleme de drepturile omului, a subliniat că violenţa împotriva femeii este o problemă globală, iar în ţara sa o problemă mai puţin vizibilă este violenţa împotriva femeilor din politică.
‘Referitor la violenţa împotriva femeilor sau violenţa de gen, Republica Chile are statistici şi registre administrative care arată că 41% dintre femei au fost victime ale violenţei cel puţin odată în viaţă. Asta înseamnă nu doar violenţa privată, dar şi violenţă în spaţiul public, pe străzi, la locul de muncă, etc. (…) Partea mai puţin studiată în Chile este violenţa politică, respectiv violenţa suferită de femei din cauza rolului pe care îl au în politică. Este ceva care nu este foarte evident, femeile nu vor să vorbească foarte mult despre asta, pentru a nu exista represalii. (…) Aşadar, încercăm să creăm protocoale în cadrul Parlamentului pentru a permite femeilor să denunţe aceste acte de violenţă. O a doua parte importantă, dacă ne ocupăm de violenţa împotriva femeilor, este posibil să ajungem la această idee care consolidează rolurile tradiţionale, respectiv că femeile sunt victime totale, fără putere de acţiune. În Chile agenda violenţei împotriva femeilor nu poate fi izolată de alte agende de non-discriminare a femeilor. Pentru noi legislaţia şi participarea femeilor în poziţii de putere sunt esenţiale pentru a rezolva alte probleme’, a transmis Lorena Fries.
Luminiţa Popescu, secretar de stat al Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse pentru Femei şi Bărbaţi, a precizat că instituţia derulează în prezent o serie de proiecte deosebit de importante, având ca principal scop crearea de servicii pentru victimele violenţei domestice.
‘ANES a implementat legislaţia naţională în Legea 217/2003 prevederile cadrului internaţional şi, prin proiectele pe care le derulează, s-a urmărit în primul rând implementarea Convenţiei (Consiliului Europei – n.r.) de la Istanbul în România – cel mai important instrument de protecţie a drepturilor femeilor şi fetelor afectate de problema violenţei domestice şi violenţei de gen. (…) Prin proiectele noastre ne-am preocupat ca avem intervenţii profesioniste în raport cu victimele violenţei domestice’, a arătat secretarul de stat.
Deborah Leticia Valedon, ambasadorul Cubei la Bucureşti, consideră că există două căi de combatere a violenţei de gen – stabilirea unui cadru legal, respectiv educaţia.
‘Societatea noastră era una a patriarhatului. În 1960 am avut o organizaţie mare – Federaţia femeilor din Cuba – care de atunci s-a concentrat pentru a asigura că femele au şanse egale la locul de muncă şi în educaţie şi a luptat pentru combaterea prejudecăţilor. Această organizaţie a fost organizată pe baze comunitare şi a identificat problemele, căutând în acelaşi timp şi soluţii. S-au făcut eforturi pentru a se asigura egalitatea între sexe prin legi şi prin colaborarea dintre diverse ministere, cum ar fi Ministerul Educaţiei. S-au stabilit centre naţionale pentru femeile gravide, pentru femeile singure, pentru cele aflate în situaţii vulnerabile, pentru bătrâni, pentru victimele abuzului domestic. (…) Subiectul egalităţii de şanse este un subiect foarte important. (…) S-au făcut progrese privind participarea femeilor în viaţa politică şi socială a ţării. (…) Mai sunt provocări pentru a avea o conformitate eficientă, încă, trebuie să construim o cultură în rândul celor tineri şi să avem un nivel de conştientizare mai mare’, a arătat Deborah Leticia Valedon.
Au mai participat la eveniment Silvana Polich, reprezentant al Ambasadei Braziliei la Bucureşti, preşedintele Comisiei de învăţământ din Camera Deputaţilor, Natalia Intotero, alţi invitaţi. Evenimentul a fost moderat de deputata USR Oana Murariu, vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.
