Momente din viaţa premierului Marii Uniri, Ion I. C. Brătianu, din perioada 1914-1922, sunt surprinse în documente ale căror copii sunt prezentate pe 24 de panouri în foaierul Senatului, în cadrul expoziţiei ‘Centenarul Încoronării. România Regală şi personalitatea lui Ion I.C. Brătianu (1914-1922)’, vernisată, miercuri, în foaierul Senatului.
Cele 24 panouri cu copii de pe documente din colecţiile speciale ale Bibliotecii Naţionale ale României includ extrase din presa vremii, articole care descriu festivităţile desfăşurate cu ocazia încoronării regelui Ferdinand şi reginei Maria din octombrie 1922, rolul şi contribuţia lui Brătianu în realizarea Marii Uniri, cărţi poştale, textul Constituţiei din 1923, discursuri ale lui Brătianu, Proclamaţia Guvernului către români la moartea regelui Carol I etc.
Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a menţionat că prin expoziţia organizată în foaierul Senatului este omagiat, la 95 de ani de la moartea lui Ionel Brătianu, ‘liderul politic care a condus ţara în vreme de război, figura istorică legată de Marea Unire, care a făcut din PNL formaţiunea reformatoare care a susţinut votul universal şi reforma agrară’.
‘Văzând istoria liberalismului românesc, pe cea a Brătienilor, ne dăm seama cât de mare nevoie a avut România în ultimii 200 de ani de un mare partid politic reformator şi cât de important a fost faptul că acest partid a susţinut ideile liberale. Care a fost secretul Brătienilor? În primul rând, Ionel Brătianu şi tatăl său, Ion Brătianu, au ales mereu stabilitatea guvernării în perioadele grele şi de la ei am învăţat şi noi să facem la fel! Nu a existat în România nici o formulă de guvernare care să fi livrat rezultate dacă PNL nu a fost o parte esenţială din majoritate. Era valabil pe vremea lui Brătianu şi este valabil şi acum. Marea majoritate a reformelor s-au realizat când premierul a fost din partea PNL’, a evidenţiat Gorghiu.
Directorul Bibliotecii Naţionale a României, Adrian Cioroianu, a subliniat că ‘Ionel Brătianu este exponenţial pentru liberalismul românesc, dar şi pentru politica românească’.
‘O coincidenţă din istoria noastră este aceea că Regele Ferdinand şi Ionel Brătianu au murit în acelaşi an 1927 şi odată cu ei s-a pierdut ceva şi din democraţia românească.(…) Imaginile acestea sunt în egală măsură o rememorare a trecutului, o lecţie de istorie, dar şi o întoarcere a lui Ionel Brătianu acolo unde merită, în templul democraţiei româneşti’, a spus Cioroianu.
Directorul adjunct al Muzeului Naţional Cotroceni, Ştefania Dinu, a evidenţiat rolul guvernului liberal condus de I.C. Brătianu în organizarea ‘serbărilor încoronării’ de la Alba Iulia şi Bucureşti de la care aniversăm 100 de ani.
‘Festivităţile încoronării au fost aşa cum şi-a dorit regina, pline de fast, strălucire, echilibrate, demne de o ţară care se îndrepta cu paşi repezi spre Europa şi către democraţie şi monarhie constituţională’, a spus Dinu.
Irina Hasnaş, muzeograf în cadrul Muzeul Ororilor Comunismului din România, a menţionat că documentele prezentate pe panouri aparţin Bibliotecii Naţionale a României şi sunt o selecţie dintr-o expoziţie digitală mai amplă dedicată anul trecut lui Ion I. C Brătianu.
Alina Pavelescu, director adjunct al Arhivelor Naţionale ale României, l-a omagiat pe Ionel Brătianu, ‘unul dintre personajele politice cu cea mai mare încărcătură simbolică din istoria României, pentru că a fost un constructor de ţară’.
‘I-aş invita pe tineri să vadă expoziţia din perspectiva unui proiect de construcţie de ţară, care înseamnă speranţă, muncă, recâştigarea demnităţii cu orice preţ, nerenunţarea la propriile visuri’, a spus Pavelescu.
Evenimentul este organizat de Senat, Biblioteca Naţională a României, Muzeul Ororilor Comunismului din România şi Muzeul Municipiului Bucureşti.
