Fostul ministru al Afacerilor Externe Cristian Diaconescu este de părere că prin organizarea la Bucureşti a reuniunii şefilor de diplomaţii din ţările membre NATO securitatea şi stabilitatea României vor avea de câştigat, el exprimându-şi speranţa ca reacţia şi determinarea statelor Alianţei şi a celor care participă la acest proiect să fie una ‘uniformă’ în privinţa abordării Flancului Estic de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
‘Tocmai pornind de la contextul de securitate de la graniţele ţării şi, în egală măsură, frontiera NATO şi a Uniunii Europene, în acest moment ne aflăm într-o zonă limitrofă unei crize, care îmbracă forme violente, de război. Deci, reuniunea este oportună, necesară, salut organizarea ei şi, în mod egal, faptul că la această reuniune participă nu numai miniştri de externe din ţările membre NATO, dar şi reprezentanţi ai ministerelor de externe din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi Bosnia şi Herţegovina. Practic toate zonele cu potenţial ameninţător privind securitatea şi stabilitatea în ceea ce priveşte spaţiul european pot face obiectul discuţiei la nivelul miniştrilor de externe’, a declarat, pentru AGERPRES, Cristian Diaconescu.
El a spus că invitarea la reuniunea de la Bucureşti a unor ţări precum Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia şi Herţegovina a constituit ‘în mod sigur’ un criteriu în alegerea participanţilor la eveniment, în contextul războiului din Ucraina.
‘În mod sigur, faţă de situaţia din Ucraina şi Republica Moldova. În mod evident, în acest moment discutăm nu numai de sprijinirea aspiraţiilor de integrare europeană ale acestor state, ci şi dintr-o perspectivă în dublu sens, care are în vedere stabilitatea şi securitatea regională. Pentru că a sprijini Ucraina, dar şi Republica Moldova reprezintă un argument în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea chiar a spaţiului european. Nu este numai un semnal în legătură cu susţinerea apartenenţei la un sistem de valori, şi anume cele occidentale, ci şi o gândire strategică pentru care, în acest moment, trebuie să investim eforturi, cât timp nu numai frontierele din punct de vedere al protecţiei lor interioare sunt importante, ci şi zona limitrofă. Odată ce aceste state se află sub o ameninţare directă, practic angajate într-un război cât se poate de clar, în condiţiile ofensivei Federaţiei Ruse, este absolut normal ca spaţiul european şi euroatlantic să aibă o reacţie de sprijin inclusiv în ceea ce priveşte Ucraina şi Republica Moldova, cum, de altfel, se întâmplă’, a punctat analistul politic.
Fostul şef al diplomaţiei române consideră că Uniunea Europeană ‘este cea chemată’ să aibă soluţii privind situaţia ‘dramatică’ din punct de vedere energetic în care se află Ucraina şi Republica Moldova.
‘Aşa cum se cunoaşte, jumătate din infrastructura critică în domeniul energiei a fost distrusă în Ucraina. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează un număr de trei milioane de refugiaţi din Ucraina, care, din cauza situaţiei absolut devastatoare, în ce priveşte până la urmă supravieţuirea, ar dori să se adăpostească undeva în Vest. În legătură cu Republica Moldova, în egală măsură, problema energiei este una critică. Gazpromul, în octombrie şi noiembrie, a diminuat livrările de gaze cu 70%. Oricum, sprijinul din partea României este esenţial, dar nu poate fi vorba numai de acest lucru. Gridul de electricitate este în Transnistria pentru importurile din Republica Moldova, via Ucraina, sau din România a electricităţii. Deci, repet, situaţia este dramatică şi revenim la aceeaşi temă. Dacă dorim ca aceste state să rămână în continuare stabile şi capabile să treacă iarna în această criză generată şi susţinută intens prin instrumentalizarea militară de către Federaţia Rusă a problemei energiei, atunci nu ne rămâne decât să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a le ajuta’, a subliniat Diaconescu.
Referindu-se la posibilele evoluţii ale conflictului îngheţat din Transnistria, în cazul unei victorii fie a Ucrainei fie a Rusiei, el a arătat că o nedorită victorie a Federaţiei Ruse ar genera ‘un precedent cu consecinţe greu de evaluat’.
‘În ceea ce priveşte un război în care Ucraina ar ieşi învingătoare, este, până la urmă, după părerea mea, rezolvarea semnificativă a acestei crize, pentru că statul ucrainean este supus unei agresiuni directe, militare, care, dacă ar da câştig de cauză Federaţiei Ruse, ar deschide un tip de ‘oportunitate dramatică’ şi anume aceea că, la un moment dat, un stat posesor de armă nucleară doreşte să modifice frontierele şi să anihileze suveranitatea unui alt stat. Şi, dacă are câştig de cauză, din acel moment se creează un precedent cu consecinţe greu de evaluat în acest moment. În legătură cu Republica Moldova, situaţia este oarecum similară, pentru că se încearcă în mod evident, aşa cum preşedintele Maia Sandu a spus în repetate rânduri, vulnerabilizarea din interior a acestui stat şi, evident, având un rezultat similar şi anume ca forţele militare ale Federaţiei Ruse să ajungă la frontiera Alianţei Nord-Atlantice’, a opinat Diaconescu.
Orice iniţiativă de pace trebuie să aibă drept iniţiator statul ucrainean, a precizat el.
‘Dacă statul ucrainean, reprezentanţii săi aduc în discuţie această temă, atunci sigur că aceasta se va dezbate. Altfel, nu se poate discuta despre pace, nici formal, nici informal, în absenţa Ucrainei’, a accentuat fostul ministru de Externe.
Potrivit acestuia, în urma organizării la Bucureşti a reuniunii şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, în contextul războiului din Ucraina, România poate obţine ‘confirmarea solidarităţii, a coeziunii’.
‘Şi a faptului că, în acest moment, la nivel global, Flancul Estic al Uniunii Europene şi al Alianţei Nord-Atlantice reprezintă o delimitare între un sistem de valori, care trebuie, iată, apărat, chiar cu forţa militară, şi o politică asertivă, care nu are niciun fel de rezerve în a folosi forţa militară tocmai pentru a crea o altă situaţie de fapt. Trebuie plecat, după părerea mea, de la faptul că, pentru prima oară după Actul final de la Helsinki, din 1975, când s-a decis, chiar în timpul Războiului Rece, faptul că frontierele sunt inviolabile şi nu pot fi schimbate cu forţa în Europa, în 2014, prin anexarea Crimeei, s-a încălcat acest act final, acum în februarie deja existând o componentă militară supra-adăugată în legătură cu acest subiect. Şi toate aceste dezvoltări au loc la câteva sute, zeci de kilometri, dacă vorbim de Marea Neagră, de România. Este cât se poate de clar că, prin organizarea acestei reuniuni la Bucureşti şi prin coordonarea poziţiilor, care, sigur, vor găsi un numitor comun între miniştrii de externe, inclusiv securitatea şi stabilitatea României vor avea de câştigat’, a declarat fostul ministru al Afacerilor Externe.
Cristian Diaconescu şi-a exprimat speranţa ca la această reuniune ‘să existe, din punctul de vedere al reacţiei şi al determinării statelor NATO şi a celor care participă la acest proiect o uniformitate în privinţa abordării Flancului Estic de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră’.
‘Deci, o decizie uniformă a Alianţei Nord-Atlantice în ceea ce priveşte şi prezenţa avansată a NATO şi decizia categorică a statelor membre în ce priveşte semnalul pe care îl trimit în exterior legat de determinarea de a apăra Flancul Estic. Este cât se poate de important în legătură cu mesajul pe care îl va primi inclusiv Moscova, din această perspectivă’, a afirmat Cristian Diaconescu.
