Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, proiectul legii privind protecţia avertizorilor în interes public, după reexaminarea cerută de preşedintele Klaus Iohannis.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare cadrul general în materia protecţei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.
La data de 7 iulie 2022, deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România, precum şi deputaţi neafiliaţi au formulat o sesizare de neconstituţionalitate.
Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată sesizarea de neconstituţionalitate a legii, prin Decizia nr. 390 din 13 iulie 2022.
La data de 29 iulie 2022, Preşedintele României a solicitat reexaminarea legii, iar cererea de reexaminare a fost înaintată Senatului.
În cererea de reexaminare, cu privire la raportările anonime excluse din legea trimisă la promulgare, Preşedintele apreciază „necesară reevaluarea soluţiei legislative referitoare la analizarea sesizărilor anonime în măsura în care acestea conţin suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii şi corelarea normelor”.
De asemenea, este arătat că lipsa preluării principiului bunei-credinţe în lege, „corelată cu folosirea sintagmei,,raportarea era necesară” de la art 20 alin. (1) lit. b) din lege drept condiţie pentru aplicarea măsurilor de protecţie şi coroborarea acestora cu dispoziţiile alin. (2) al art 20 conduc la o îndepărtare de la concepţia actului normativ european a cărui transpunere se urmăreşte”.
În Cerere, Preşedintele a apreciat că termenul de 2 ani pentru păstrarea raportărilor „este insuficient pentru a asigura finalitatea legii şi a transpune în mod adecvat actul european care are în vedere o perioadă de păstrare necesară şi proporţională cu scopul urmărit, cel de a oferi o protecţie efectivă avertizorilor de integritate şi de a asigura un cadru apt în care să se efectueze verificările necesare şi să se sancţioneze încălcările raportate”.
În ceea ce priveşte măsurile de protecţie împotriva represaliilor, preşedintele Klaus Iohannis a constatat ca prevederile de la art. 21 alin. (3), (7) şi (8) din Directiva 2019/1937 nu se regăsesc în conţinutul legii supuse reexaminării, deşi art. 21 alin. (8] din Directivă impune statelor membre să ia măsurile necesare pentru a asigura că sunt prevăzute măsuri reparatorii şi compensaţii integrale pentru acele prejudicii suferite de avertizori.
România, în perioada în care a deţinut Preşedinţia Consiliului UE, în anul 2019, a condus şi a finalizat într-un timp record negocierile pentru Directiva privind avertizorii.
Această activitate a fost apreciată la momentul respectiv de statele membre, de Comisia Europeană şi de Parlamentul European, fiind considerată ca una dintre realizările importante ale Preşedinţiei României Ia Consiliul UE.
Articolul Camera Deputaţilor a adoptat din nou legea privind protecţia avertizorilor de integritate apare prima dată în Ecopolitic.
