România va continua să aibă o contribuţie de substanţă la implementarea noilor priorităţi şi direcţii de acţiune pe care Declaraţia comună UE -NATO, semnată marţi, le avansează, ‘în spiritul complementarităţii şi sinergiei eforturilor celor două organizaţii”, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.
Potrivit unui comunicat MAE transmis AGERPRES, Aurescu adaugă că reuniunea miniştrilor de Externe ai NATO, găzduită la Bucureşti, la finalul lunii noiembrie, ‘a impulsionat adoptarea acestei Declaraţii, prilejuind exprimarea susţinerii pentru aprofundarea cooperării dintre UE şi NATO’.
‘România a fost unul dintre cei mai activi susţinători ai adâncirii cooperării dintre cele două organizaţii, subliniind la toate nivelurile politice semnificaţia strategică a adoptării celei de-a treia Declaraţii Comune NATO-UE, în contextul actual de securitate. România salută mesajul de unitate şi complementaritate a eforturilor pe care noua Declaraţie le promovează. Relevanţa practică a domeniilor abordate în Declaraţie corespunde gradului ridicat de complexitate al mediului de securitate contemporan, contribuind la consolidarea rolului NATO în asigurarea apărării colective a membrilor săi şi a Parteneriatului Transatlantic’, mai arată şeful diplomaţiei române.
MAE român arată că semnarea noii Declaraţii de cooperare, după Declaraţiile comune adoptate în 2016 şi 2018, ‘se plasează pe coordonatele strategice ale deciziilor adoptate de Alianţa Nord-Atlantică cu prilejul Summitului de la Madrid din iunie 2022, precum şi ale obiectivelor agreate la nivelul Uniunii Europene prin intermediul Busolei Strategice adoptate anul trecut’.
‘În contextul actual de securitate, marcat de efectele războiului de agresiune declanşat Rusia împotriva Ucrainei, demersul celor două organizaţii reprezintă un mesaj de substanţă privind ataşamentul NATO şi UE faţă de valorile şi spiritul democratic. Platforma de cooperare NATO-UE a fost întărită, în baza acestei noi Declaraţii, prin accentul plasat asupra unor domenii de importanţă majoră în actualul context de securitate, precum: competiţia geostrategică, rezilienţa, protecţia infrastructurii critice, tehnologiile emergente şi disruptive, implicaţiile de securitate ale schimbărilor climatice’, punctează reprezentanţii ministerului român de Externe.
