Preşedintele Alianţei Maghiare din Transilvania (AMT / EMSZ), Mezei János, şi-a anunţat demisia din funcţie, luni, în cadrul unei conferinţe de presă, după ce a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Târgu Mureş la trei ani închisoare cu suspendare, într-un dosar de corupţie, în care a fost judecat pentru abuz în serviciu şi şantaj.
‘Condamnarea în dosarul meu este ilegală, acuzaţiile false care îmi sunt aduse sunt nefondate şi nu există nimic care să dovedească faptul şantajului, întrucât nu s-a întâmplat aşa ceva. Totodată, hotărârea instanţei este definitivă şi accept toate consecinţele acesteia. De aceea anunţ: îmi dau demisia din funcţia de preşedinte al EMSZ’, a spus Mezei János.
Mezei s-a arătat ‘profund şocat’ de această hotărâre a Curţii de Apel Târgu Mureş în dosarul numărul 776/96/2015*, în data de 13 ianuarie 2023, dar că demisionează din funcţia de preşedinte al Alianţei Maghiare din Transilvania (EMSZ), urmând ca în termen de 60 de zile să fie organizată adunarea delegaţilor pentru alegerea noii conduceri.
Vicepreşedintele AMT, Csomortányi István, a afirmat că în spatele acestei hotărâri definitive ar sta jocuri politice, menite a înlătura o serie de lideri politici maghiari şi că el crede în nevinovăţia colegului săi.
‘Ceea ce este o problemă este hotărârea în sine, pentru că noi considerăm că s-a făcut o nedreptate şi că domnul Mezei este de fapt nevinovat. Asta înseamnă că în asemenea cazuri oricare lider al comunităţii maghiare poate să ajungă în aceeaşi situaţie dacă este considerat incomod de către statul paralel. Nu mai avem vreo cale specială de atac şi domnul Mezei nu a mai dorit să meargă mai departe cu acest caz’, a precizat, pentru AGERPRES, Csomortányi István.
În data de 13 ianuarie 2023, Curtea de Apel Târgu Mureş a desfiinţat în parte sentinţa penală pronunţată de Tribunalul Mureş şi a rejudecat cauza.
‘În baza art. 396 al. 2 Cod procedură penală rap. la art. art. 132 din Legea nr. 78/2000 (abuz în serviciu) rap. la art. 207 al. 1, 2, 3 Cod penal (şantaj) condamnă pe inculpatul M. J. Interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) Cod penal pe o perioadă de 5 (cinci) ani cu titlu de pedeapsă complementară. În baza art. 65 Cod penal interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) Cod penal cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 91 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei principale de 3 (trei) ani închisoare aplicate inculpatului pe un termen de supraveghere de 4 (patru) ani, stabilit în conformitate cu prevederile art. 92 Cod penal’, se arată pe portalul instanţei.
Potrivit portalului Curţii de Apel Târgu Mureş, pe lângă condamnarea de 3 ani de închisoare cu suspendarea pedepsei, pe parcursul termenului de supraveghere Mezei va presta 60 zile de muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Spitalului Municipal Gheorgheni sau al Staţiei de Ambulanţă Gheorgheni.
De asemenea, instanţa a admis în parte acţiunea civilă formulată de V. Z. şi l-a obligat pe fostul primar la plata a 10.000 euro, cu titlu de daune morale.
Potrivit unui comunicat al DNA din anul 2015, în 2013, primarul de atunci al oraşului Gheorgheni, Mezei Janos, şi-ar fi exercitat în mod fraudulos atribuţiile de serviciu, încheind, în numele municipiului Gheorgheni, un contract de vânzare-cumpărare a unei parcele de teren în suprafaţă de 400 metri pătraţi, amplasată pe malul Lacului Roşu, prin care a înstrăinat acest bun către o societate.
Procurorii DNA au susţiutn că acest teren nu putea să fie vândut deoarece făcea parte din capitalul social adus ca aport la SC ‘Monturist’ SRL de către municipiul Gheorgheni (sub forma folosinţei bunului, prin concesionarea pe o durată de 49 de ani către respectiva societate).
În 17 ianuarie 2015, preciza comunicatul DNA, edilul l-ar fi somat pe administratorul firmei respective, denunţător în cauză, ca în cel mult două zile (până în 19 ianuarie, ora 09,00) să vină la sediul primăriei şi să-şi prezinte demisia, în caz contrar urmând a suferi consecinţe negative, precum darea în vileag a unor fapte reale şi/sau imaginare care îl vor determina să nu mai poată munci şi locui în Gheorgheni.
Documentul relevă că acest demers al lui Mezei Janos ar fi avut ca scop asigurarea şi pe viitor a folosinţei netulburate a terenului respectiv. AGERPRES / (A, AS – autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă)