Membrii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei au decis, într-o şedinţă de lucru pentru stabilirea mai multor hotărâri în vederea organizării optime a vieţii bisericeşti din mănăstirile din Oltenia, ca monahii şi ieromonahii de la Mănăstirea Frăsinei care au încălcat rânduiala călugărească să fie excluşi din obştea acestei mănăstiri şi canonisiţi la alte mănăstiri din Arhiepiscopia Râmnicului.
‘În contextul situaţiei tensionate de la Mănăstirea Frăsinei, generate în special de atitudinea morală neconformă şi de comportamentul necanonic al unor vieţuitori din obşte, care au adus grave prejudicii de imagine Bisericii şi au generat sminteli şi tulburare în rândul credincioşilor, Sinodul Mitropolitan a hotărât ca monahii şi ieromonahii care au încălcat rânduiala călugărească şi au produs sminteală prin neascultare şi sperjur, să fie excluşi din obştea Sfintei Mănăstiri Frăsinei şi canonisiţi la alte mănăstiri din Arhiepiscopia Râmnicului. De asemenea, toţi monahii din Mitropolia Olteniei (hirotoniţi sau simpli vieţuitori în obşte) care vor încălca de acum înainte rânduiala canonica, jurămintele şi voturile călugăreşti, vor fi sancţionaţi conform Sfintelor Canoane, Rânduielilor Bisericeşti şi Regulamentului vieţii monahale’, se precizează într-un comunicat al Mitropoliei Olteniei.
Potrivit sursei citate, Sinodul Mitropolitan a mai hotărât ca toţi monahii hirotoniţi ai Mănăstirii Frăsinei să îşi completeze studiile cu Licenţă în Teologie. De asemenea, membrii Sinodului Mitropolitan au subliniat obligaţia clericilor de a păstra neutralitatea politică şi au solicitat oamenilor politici să nu se folosească în scopuri partinice sau personale de slujitorii bisericeşti, de spaţiile bisericeşti, de slujbe şi de însemnele religioase.
‘Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei a reafirmat că, potrivit statutului BOR, în baza autonomiei bisericeşti, problemele de la nivel local sunt analizate la nivel eparhial sau mitropolitan. De asemenea s-a subliniat, în conformitate cu Hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (nr. 10.793/29 octombrie 2019), obligaţia clericilor de a păstra neutralitatea politică. S-a solicitat oamenilor politici să nu se folosească în scopuri partinice sau personale de slujitorii bisericeşti, de spaţiile bisericeşti, de slujbe şi de însemnele religioase’, se mai spune în comunicat.
Totodată, membrii Sinodului Mitropolitan au decis că documentul redactat de Consiliul Duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, în data de 10 ianuarie 2023, ‘constituie o lămurire canonică în termeni bisericeşti a Legământului Sfântului Ierarh Calinic’.
‘Astfel, în acord cu Rânduiala monahală, s-a stabilit ca obligaţie pentru monahii din obşte să nu coboare şi să nu participe la slujbe în ‘biserica de jos’ sau în altă parte, în afara mănăstirii. Excepţie fac în acest sens părinţii duhovnici ai obştii, care vor fi prezenţi cu binecuvântarea Chiriarhului locului, după programul liturgic stabilit, la Mănăstirea Bistriţa Vâlceană. Membrii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Olteniei au hotarât, de asemenea, în unanimitate ca piatra de ‘Legământ’ pusă de Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul şi ocrotitorul duhovnicesc al Mănăstirii Frăsinei, ridicată anterior de la locul ei în condiţii de constrângere comunist-atee, să fie reaşezată la locul iniţial. Se va executa, de asemenea, o lucrare monumentală care va sublinia importanţa şi istoria acestui Legământ al Sfântului Ierarh Calinic, a evenimentelor care îi justifică actualitatea şi care s-au desfăşurat până în prezent’, se mai spune în comunicatul menţionat.
Mitropolia Olteniei anunţat, în urmă cu două săptămâni, că va realiza o lucrare monumentală pe care o va aşeza pe locul în care Sfântul Calinic a oprit urcarea femeilor la Mănăstirea Frăsinei, considerată Athosul românesc. Monumentul va fi amplasat lângă altarul bisericii de jos construită, potrivit Mitropoliei Olteniei, în perioada comunistă, ‘din neascultare şi încălcarea blestemului Sfântului Calinic’.
‘Această lucrare de dimensiune monumentală va fi executată şi aşezată în locul în care Sfântul Ierarh Calinic a oprit intrarea părţii femeieşti pentru a nu fi sminteală vieţuitorilor Sf Mănăstiri Frăsinei. Astfel, liniştea care se va coborî asupra acestei Sfinte Ctitorii va repune în rânduiala Mănăstirii Frăsinei dorinţa Sfântului Ierarh Calinic de a avea această ţară o adevărată lavră monastică athonită în care ascultarea, sărăcia şi castitatea (voturile monahale) să dăinuiască în trupurile şi sufletele celor care au fost chemaţi să aleagă în această viaţă pământească iubirea în Hristos, Mântuitorul nostru Cel viu şi veşnic!’, a transmis Mitropolia Olteniei.
Potrivit sursei citate, mitropolitul Irineu al Olteniei, arhiepiscop al Craiovei, a fost prezent, în urmă cu o săptămână, în mijlocul obştii Sfintei Mănăstiri Frăsinei pentru a stabili, împreună cu membrii Consiliului Duhovnicesc, mai multe aspecte importante legate de reafirmarea vechilor rânduieli de vieţuire călugărească, alese şi fixate de Sfântul Ierarh Calinic.
‘În acest sens, a fost elaborat un document unitar, menit să întărească rânduiala de vieţuire a monahilor de aici. În baza ‘Legământului’ statornicit de Sfântul Ierarh Calinic, ctitorul şi ocrotitorul duhovnicesc al Sfintei Mănăstiri Frăsinei, Consiliul Duhovnicesc a stabilit să se respecte vechile rânduieli athonite conform cărora monahii Sfintei Mănăstiri Frăsinei nu trebuie să părăsească fără binecuvântare mănăstirea, împlinind fără tulburare toată rânduiala călugărească în incinta cinstitului aşezământ şi nu în alte locuri din afara mănăstirii. Pentru a îndepărta orice fel de pericol de cădere în neorânduială s-a reafirmat faptul că, întrucât ‘piatra de legământ cu blestem’ a Sfântului Ierarh Calinic a fost înlăturată ‘în condiţii de constrângere comunist-atee’, ‘ blestemul’ (legământul) a rămas neschimbat. În acest sens, s-a hotărât ca părinţii şi fraţii din mănăstire să nu coboare şi să nu participe la slujbe în biserica de jos, care a fost ridicată fără binecuvântarea stareţului Sfintei Mănăstiri Frăsinei din acea vreme’, a anunţat Mitropolia Olteniei, pe 17 ianuarie.
Mitropolitul Irineu a explicat că acest document constituie o reafirmare şi o întărire a legământului sfânt monahicesc şi a datoriilor călugăreşti de vieţuire şi o lămurire canonică a ‘Legământului’ Sfântului Ierarh Calinic, ‘întărit din dragoste şi grijă părintească, nefiind nicidecum un blestem la adresa vreunui cleric, monah sau mirean anume’. AGERPRES / (AS – autor: Maria Mitrică, editor: Marius Frăţilă)
