Prefectul judeţului Bihor, Dumitru Ţiplea, a făcut, joi, o prezentare a raportului său de activitate din perioada 2020-2022, el arătând că au fost derulate proiecte importante, unice la nivel naţional, în privinţa digitalizării, autorizării construcţiilor din zone inundabile şi reconstituirii izlazurilor comunale,
‘În momentul în care mi-am preluat mandatul, mi-a propus să administrez judeţul şi să contribui activ la dezvoltarea acestuia, pentru că eu consider că nu este suficientă o bună administrare a lucrurilor, ci trebuie să generăm şi dezvoltare suplimentară, inclusiv reformă administrativă. Tocmai din acest considerent în anumite proiecte am fost parte, iar altele le-am şi generat,’ a declarat prefectul Dumitru Ţiplea, într-o conferinţă de presă.
El a arătat că un proiect important pentru digitalizare a fost sistemul de gestionare digitală a documentelor (CID) la nivelul Instituţiei Prefectului, trecut de la un sistem neinformatizat, ‘de la manivelă’ la unul modern, cu rezolvare mult mai rapidă. Potrivit prefectului, în prezent se lucrează mult mai eficient, toate documentele se pot urmări pe flux, sunt stocate în format electronic şi se poate asigura o monitorizare continuă.
Potrivit acestuia, un proiect unic în ţară (şi prea puţin preluat de alte prefecturi), implementat cu ajutorul STS, este transmiterea în format electronic spre control juridic a tuturor actelor administrative din partea celor 101 primării din Bihor. Totodată, pentru a eficientiza actul administrativ şi pentru a comunica mai bine cu primăriile, s-a creat un sistem de videoconferinţă, securizat, utilizat în şedinţe lunare.
Tot la acest capitol, a fost creat şi un sistem de audioconferinţă cu vot electronic la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă pentru decizii rapide, precum şi un proiect pilot de telemedicină în Bihor.
Prefectul s-a implicat şi în modernizarea Punctului de trecere a frontierei Vama Borş 1, nemodernizat de 30 de ani, ‘poartă de intrare în ţară’, fiind în acest sens încheiat un protocol cu CNAIR, precum şi în deblocarea proiectului de electrificare şi reabilitare a căii ferate Cluj-Episcopia Bihor, de 166 de kilometri, în valoare de 1,5 miliarde euro, acum prins în proiectele finanţate prin PNRR.
‘Într-un interval de câteva săptămâni, s-au dat 82 de avize şi acorduri pentru ca proiectul să meargă mai departe. Azi este depus pe PNRR şi are o finanţare de 9,36 miliarde de lei fără TVA şi contractul de execuţie este semnat pe tronsoane. Dacă nu se intervenea atunci, astăzi nu aveam un proiect semnat’, a precizat prefectul.
De asemenea, deoarece judeţul nu avea echipamente moderne de colectare a datelor meteo, fiind arondat la Timiş, Instituţia Prefectului a făcut demersuri la nivel naţional pentru o finanţare de 5 milioane de euro prin care până la finalul anului 2023 se va primi un radar meteo, de trei milioane de euro, şi până în septembrie 2025, cinci staţii meteo automate şi o reţea de staţii pentru agricultură.
Pentru a combate seceta pedologică, s-a creat un grup de lucru şi un proiect privind reabilitarea şi modernizarea sistemului de irigaţii judeţean.
Salubritatea judeţului a fost şi este o preocupare constantă, în acest scop fiind semnat un protocol unic la nivel naţional pentru curăţenia judeţului, între cinci instituţii: Prefectura Bihor, Consiliul Judeţean, Garda de Mediu, IPJ, APIA, Secţia Drumuri Naţionale Oradea.
Un alt demers naţional unic priveşte inventarierea de către o comisie mixtă a construcţiilor de tipul locuinţelor, centrelor de îngrijire şi pensiunilor amplasate în zone inundabile la nivelul judeţului. În aceste zone, autorizaţiile de construire nu se mai dau decât cu avizul ABA Crişuri.
De asemenea, un alt demers naţional unic îl reprezintă reconstituirea izlazurilor comunale în 10 comune din judeţ, peste 42.000 de hectare, pentru a putea fi valorificate în beneficiul comunităţilor.
Cele două servicii din subordinea prefecturii, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor şi Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor, şi-au dovedit eficienţa şi nu numai că asigură în ritm optim solicitările primite, dar efectuează servicii şi pentru alte judeţe.
În urma solicitării adresată de Prefectură către primării pentru inventarierea clădirilor în vederea identificării unor spaţii din subsoluri care ar putea fi utilizate ca adăposturi de protecţie civilă, numărul locurilor a crescut de la circa 5.000 la 120.000 de locuri.
În domeniu juridic, prefectul a arătat că din totalul celor 112.000 de acte supuse controlului de legalitate în ultimii trei ani, s-au înregistrat doar două litigii în contencios administrativ, fapt datorat colaborării strânse cu secretarii fiecărei primării.
Au fost documentate şi promovate 16 iniţiative de modificare a legislaţiei în domenii precum Ghidul Prefectului, Comisia judeţeană de fond funciar, Regimul deşeurilor, Amenajamentele pastorale sau Situaţii de urgenţă.
‘Ar fi greu să spun care este mai important pentru mine, pentru că sunt proiecte foarte diferite, unele de infrastructură mare, alte cu impact mare pentru cetăţeni. Toate sunt foarte importante. Am încercat ca toate domeniile să fie acoperite’, a mai afirmat prefectul Dumitru Ţiplea. AGERPRES / (A – autor: Eugenia Paşca, editor: Marius Frăţilă)
