Doljul, unul din cele şase judeţe incluse în Programul Operaţional de Tranziţie Justă ca fiind cel mai afectate de procesul de tranziţie la neutralitatea climatică până în 2050, va primi prin acest program suma de 412 milioane euro, au anunţat, joi, la Craiova, reprezentanţii Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
‘Pentru a vedea ce înseamnă Programul Tranziţie Justă pentru Dolj şi suma de 412 milioane euro, trebuie să ne gândim că la Programul ‘Anghel Saligny’, unde 99 % dintre dumneavoastră aţi depus proiecte, care a însemnat 130 milioane euro. Deci fondurile prin Tranziţie Justă sunt de peste trei ori mai mari pentru judeţul Dolj’, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cosmin Vasile, la sesiunea de prezentare a programului dedicată primarilor din judeţul Dolj.
Potrivit reprezentantului Comisiei Europene FTJ în România, Marco Migliara, această tranziţie este costisitoare şi implică atât sume mari de bani şi eforturi, precum şi destabilizări din punct de vedere economic şi social.
‘Tocmai din acest motiv Comisia Europeană a crea acest fond pentru tranziţie justă. Este ca o recunoaştere a faptului că nu toate statele la nivel european pornesc de la acelaşi nivel în trecerea prin acest proces şi trebuie să ne raportăm la aceste dezechilibre care se vor manifesta la nivel local. Vorbim în general despre judeţe, dar ştim că în România toate aceste lucruri se reflectă în comunităţile mai mici şi fondul acesta de tranziţie este destinat exact comunităţilor acestea mici care vor lua în piept transformările care vor urma. Toate localităţile acestea nu există singure, ele fac parte dintr-un mecanism socio-economic mai mare şi trebuie avut acest lucru în vedere, pentru că ştim că la nivelul judeţului Dolj discrepanţele dintre localităţi sunt destul de semnificative. De aceea şi la planul local şi la programul naţional pentru tranziţie justă sperăm pe o abordare aplicată’, a spus Marco Migliara.
El a adăugat că această abordare a fost luată în considerare la semnarea programului, dar trebuie dusă acum mai departe prin măsurile de implementare de către autorităţile naţionale, autorităţile locale, care să implementeze un sistem de administrare ‘care să fie eficient şi reprezentativ’.
‘Intervenţia acestui fond se justifică prin faptul că tranziţia trebuie să aibă loc, este o necesitate, şi prin mecanismele sale trebuie cumva să facă trecerea de la realitatea existentă şi să diminueze impactul. (…) Ceea ce trebuie avut în vedere este faptul că termenele acestui Program de Tranziţie Justă sunt mai reduse decât cele ale programelor pe care le cunoaşteţi deja. Cheltuielile făcute în acest program trebuie să ajungă la Comisie până în 2026, aşa că trebuie trecut la implementarea rapidă a proiectelor. Acesta este un program care reformează contextul socio-economic, iar proiectele trebuie să fie sustenabile pe termen lung. Trebuie să vedem ce finanţări sunt disponibile la nivelul programelor de finanţare europene, iar conceperea proiectelor ce vor urma, trebuie să fie făcută cu foarte mare atenţie. Din acest motiv sunt şi linii diferite de asistenţă tehnică, şi o sugestie ar fi să depuneţi o solicitare pentru această linie de asistenţă tehnică împreună cu judeţul Gorj, pentru că în contextual tranziţiei energetice cele două judeţe au background comun’, a menţionat reprezentantul Comisiei Europene FTJ în România.
Secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Ovidiu-Vasile Cîmpean a afirmat că autorităţile locale şi mediul de afaceri trebuie să pregătească proiecte în ideea de a avea o absorbţie de 100 % la finalul acestui program, dar şi a celorlalte.
‘Câteva principii care trebuie avute în vedere sunt: transparenţă, încredere şi parteneriat. Îmi doresc ca dumneavoastră şi toţi beneficiarii din fonduri europene să ştie absolut orice informaţie despre acest program, la fel câte ştiu şi eu sau noi de la această masă. Deci ne dorim să fim transparenţi, să pregătim astfel de evenimente de informare, să nu lansăm niciun ghid finanţat din fonduri europene fără să implicăm beneficiari europene. Prin urmare, să ţinem cont de părerile dumneavoastră în redactarea ghidurilor de finaţare. Prin urmare este nevoie de parteneriat între minister şi autorităţile locale, dar şi între autorităţile locale şi societate civilă sau mediul privat, pentru că veţi vedea, din aceşti bani, jumătate vor merge către mediul privat, mediul de afaceri, şi şi dânşii vor avea nevoie de sprijinul autorităţilor publice, atât la nivel local, cât şi la nivel central, pentru a-şi obţine autorizaţie de construire, avize etc.’, a spus Cîmpean.
Acesta a mai afirmat că prin Programul Tranziţie Justă sunt alocaţi 2,53 miliarde euro pentru 6 judeţe, care au fost selectate pentru că 60 % din poluarea din ţară se produce în aceste judeţe ‘şi sigur că obiectivul Comisiei Europene şi al Guvernului este ca prin acest program să se atenueze impactul trecerii de la o economie care poluează la o economie verde’.
‘Priorităţile acestui program sunt: dezvoltarea întreprinderilor şi a antreprenoriatului, sprijinirea tranziţiei forţei de muncă, investiţii pentru întreprinderi mari, energie verde şi mobilitate nepoluantă şi ecologizarea şi reconversia imobilelor afectate de activităţi economice în declin sau în transformare. Pentru judeţul Dolj, rezultatele aşteptate sunt: 375 de întreprinderi nou înfiinţate, 1800 de locuri de muncă create în unităţile care beneficiază de sprijin, aproape 1000 întreprinderi care vor beneficia de finanţare din fonduri europene, 50 de megawaţi produşi din surse de energie regenerabilă şi 4000 de gospodării sprijinite pentru a dobândi statutul de prosumator. Aceştia sunt indicatorii mari la nivelul judeţului’, a arătat Ovidiu-Vasile Cîmpean.
Pe lângă finanţările alocate direct IMM-urilor sau microîntreprinderilor, programul prevede şi finanţări şi pentru autorităţile publice locale pentru dezvoltarea de parcuri industriale, tot în ideea de a crea infrastructură pentru a veni în sprijinul mediului privat şi al creşterii economice de la nivelul judeţului Dolj, valoarea maximă finanţată la acest capitol fiind de 10 milioane de euro.
De asemenea, un alt apel este sprijinirea tranziţiei forţei de muncă prin intermediul unor proiecte realizate de AJOFM, în parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale, universităţi şi societate civilă, în ideea de a pregătiri cursurile de formare proiectele de reconversie profesională ţintită pentru acei angajaţi care îşi pierd locuri de muncă cu noi calificări pentru finanţări pe care le pregăteşte mediul privat.
‘Ne propunem să finanţăm 4.000 de gospodării care să dobândească statutul de prosumator, adică să-şi pună panouri fotovoltaice pe case, astfel încât factura la energie electrică să tindă spre 0. Un criteriu pe care îl impune programul este ca aceste gospodării să fie din categoria cu o persoană cu venit redus, deci se combate sărăcia energetică prin această măsură. Un alt apel este pentru comunităţile energetice. Deci vom finanţa producţia de energie regenerabilă în parteneriat, adică dacă sunt autorităţi publice locale, comune de exemplu, care poate nu-şi permit să întreţină un parc fotovoltaic sau nu au neapărat resursele pentru a angaja experţi pentru a pregăti un astfel de proiect, se pot finanţa parteneriate între 2-3 unităţi administrativ-teritoriale învecinate. Noi vom finanţa producţia de energie din resurse regenerabile pentru consumul public’, a subliniat secretarul de stat în MIPE.
Primarul municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, a afirmat că este foarte important ca pe zonele unde şomajul este mare, primarii să găsească terenuri şi să acceseze fonduri europene pentru parcuri industriale, fie că ‘e vorba de fabrici de conserve, de ceea ce se produce în general şi este căutare în judeţul Dolj’.
În ceea ce priveşte terenurile contaminate, Vasilescu a spus că o problemă este cea a haldelor de cenuşă provenite de CET Craiova care are sediul pe teritoriul comunei Şimnic.
‘Aici l-am rugat pe domnul preşedinte Cosmin Vasile să vedem ce facem cu haldele de cenuşă din Şimnic, pentru care Craiova nu poate accesa fonduri, pentru că nu este pe UAT-ul nostru, dar asta înseamnă totuşi că poate să acceseze aceste fonduri Consiliul Judeţean împreună cu localitatea respectivă şi împreună, evident, cu proprietarul terenurilor care este CET Craiova, astfel încât să putem să scăpăm de acea poluare din zona respectivă care ne cauzează şi nouă probleme, dar şi localităţilor din jur. Sigur, aici valoarea este de 10 milioane euro mi se pare totuşi mică. Poate găsiţi soluţii să putem să mergem pe sume mai mari’, a spus Vasilescu.
Oportunităţile de finanţare prin Programul de Tranziţie Justă au fost prezentate, joi, la Craiova de către secretarii de stat din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Bogdan Paşcuţ şi Ovidiu-Vasile Cîmpean şi de reprezentanţii Comisiei Europene FTJ în România, Marco Migliara şi Alexandru Coca în cadrul a două sesiuni: una dedicată autorităţilor publice şi cea de-a doua dedicată mediului de afaceri.
Programul Tranziţia Justă (PTJ) răspunde nevoilor de investiţii definite la nivelul planurilor teritoriale pentru o tranziţie justă (PTTJ), elaborate pentru judeţele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova şi Mureş, teritorii indentificate pentru a fi sprijinite din Fondul pentru o Tranziţie Justă în perioada 2021 – 2027.
Potrivit programului., tranziţia compatibilă cu obiectivele de securitate energetică către o producţie de energie electrică şi agent termic, cu emisii reduse, va fi realizată prin eliminarea treptată a cărbunelui.
‘Procesul este reglementat de Ordonanţa de urgenţă nr. 108/2022, care include calendarul 2022 – 2030 pentru închiderea capacităţii totale instalate pe bază de huilă şi lignit de 4920 de MW. Decarbonarea a început prin închiderea în 2021 a unei capacităţi de 1695 de MW şi va continua până la închiderea întregii capacităţi, din care 4770 de MW reprezintă capacitatea de la nivelul Complexului Energetic (CE) Oltenia şi CE Hunedoara, două companii din judeţele Dolj, Gorj şi Hunedoara. De asemenea, termenul de închidere prevăzut pentru grupurile energetice Rovinari 3 şi Turceni 7, totalizând 660 MW (31 decembrie 2022), poate fi amânat în situaţii justificate la solicitarea Transelectrica şi se constituie rezervă tehnică între 2023 – 2026. Astfel, începând cu 2031, producţia de energie electrică pe bază de cărbune va înceta. Exploatările miniere din jud. Gorj şi Hunedoara parcurg un proces de închidere până în 2032, ceea ce va face ca, în 2030, cantitatea de cărbune estimată a mai fi extrasă (aprox. 10 milioane tone) să fie cu 75% mai redusă faţă de 1993. Din 2031, extracţia de cărbune va înceta’, se menţionează în PTJ.