Scriitorul Stelian Tănase a mărturisit că romanul ‘Negustorul de antichităţi’, lansat, vineri seară, la Muzeul Naţional de Artă al României, e o carte scrisă despre o lume pe care a cunoscut-o trăind, timp de trei ani, în contact cu mediul pe care îl reînvie în paginile acesteia.
‘Eu scriu cărţi numai în momentul în care mă implic într-un mediu, trăiesc în el şi scriu despre el. (…) Asta nu se învaţă uitându-te la televizor. Ca şi anticăria, nu se învaţă intrând prin magazine, când şi când. (…) Trebuie să faci asta. Eu am făcut-o aproape trei ani, săptămânal, învăţând, întrebând. (…) Aşa se învaţă, aşa scrii romane’, a spus scriitorul.
El a arătat că Balzac, pe care îl admiră în prezent ‘la nemurire’, ‘a fost într-un birou de avocaţi, a fost într-un birou notarial, a învăţat toate chichiţele, legile, cazuri, dosare de moştenire’.
‘Şi a stat acolo doi ani. Nu se poate scrie altfel o mare literatură. Toţi marii scriitori au scris despre lumea pe care o cunosc foarte bine. Când încerci să scrii despre lumi îndepărtate, sigur, poţi să fabulezi, dar nu scrii la nivelul la care poate să scrie talentul tău. Aşa că, despre asta e vorba. Am scris cărţi despre lumile pe care le-am cunoscut şi adesea m-am dus în ele în mod intenţionat ca să scriu despre ele’, a arătat Tănase.
Tănase a mărturisit că a scris romane despre televiziune, cunoscând-o din interior.
‘De ce credeţi că am fost la Televiziune? Am scris două romane despre televiziune, unul se numeşte ‘Playback’, care a fost cenzurat şi mi-a provocat ancheta Securităţii şi interzicerea mea ca scriitor, am scris apoi ‘Maestro’ şi vine al treilea despre televiziune aşa cum era în anii 2000. A meritat. Am stat acolo un an jumătate şi am văzut câte aş fi văzut altfel în 20 de ani. Dacă nu faci asta ca romancier, nu eşti romancier. Nu-mi dau seama cum dai substanţă. Cum faci ca stofa să fie stofă, luciul paharului să fie luciul paharului. Cum faci asta? Din filme, din cărţi? Numai dacă te duci acolo. Cam asta este’, a spus Stelian Tănase.
Despre al zecelea volum de ficţiune semnat de autor, scriitorul şi gazetarul Cristian Teodorescu a arătat că ‘îl simţi pe Rabelais în vocea autorului construită de Stelian Tănase’, autorul scriind ‘de mulţi ani, la o ‘Comedie Umană a sa”.
‘Să ştiţi că vocea autorului din romanul ăsta, trebuie neapărat precizat, nu e vocea lui Stelian Tănase. E un construct literar. La fel cum vocea autorului din ‘Moartea unui dansator de tango’ e altă şi cu totul altă voce, deşi cele două voci au anumite trăsături comune, această versatilitate stilistică formidabilă graţie căreia izbutesc şi unul şi celălalt să facă un melanj de cuvinte miraculos. E de invidiat ce face Stelian Tănase în aceste două romane. (…) El scrie de mulţi ani la o cronică umană a sa, la o ‘Comedie Umană’ a sa’, a spus Cristian Teodorescu.
Scriitorul Bedros Horasangian s-a declarat impresionat de ‘umanitatea care foşgăie în carte, bucureştenii care trăiesc şi conturează un personaj’.
‘Locuitorii Bucureştiului sunt personajul principal, căci aceste două-trei-patru personaje, mai mult sau mai puţin caricaturizate şi ridicate, plecând de la arta poetică a lui Mateiu Caragiale, la caterincile pe care le induce Caragiale tatăl. Zecile de amănunte ale unui personaj sau ale unor întâmplări ţin mai mult de Flaubert, decât de Balzac, care e interesat de mecanismele sociale şi tensiunea dintre personaje’, a spus Horasangian.
La eveniment, moderat de jurnalistul Ovidiu Şimonca, director executiv al revistei ‘Timpul’, au mai vorbit Ana Antonescu, coordonatoarea colecţiei Corint Fiction, şi artistul vizual şi curatoarea Oana Ionel.
Romanul ‘Negustorul de antichităţi’a fost publicat în imprintul Corint Fiction al Editurii Corint.
Unul dintre cei mai apreciaţi autori contemporani, Stelian Tănase, este scriitor, eseist, istoric, politolog, realizator de televiziune, profesor universitar.
Absolvent al Facultăţii de Filosofie din Bucureşti, a participat activ la evenimentele din decembrie 1989, devenind o personalitate de referinţă a societăţii civile româneşti.
A fost primul preşedinte al Grupului pentru Dialog Social, vicepreşedinte al Partidului Alianţa Civică, preşedinte al Societăţii Române de Radio şi Televiziune, fiind şi profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice.
Opera sa cuprinde lucrări de ficţiune (literatură), texte de nonficţiune (ştiinţe politice, istorie, cercetarea arhivelor) şi volume de memorialistică.
