Numărul cetăţenilor străini care lucrează cu contract individual de muncă în judeţul Olt s-a dublat anul acesta faţă de 2020, ceea ce, în opinia liderului sindical Cristel Ioţu de la filiala judeţeană a ‘Cartel Alfa’, indică nevoia de forţă de muncă din judeţ, mai ales în sectoare precum construcţiile şi industria.
În judeţul Olt sunt înregistrate în prezent 718 contracte individuale de muncă încheiate cu cetăţeni străini, de două ori mai multe faţă de anul 2020, când erau 334 contracte individuale de muncă ale unor cetăţeni străini, potrivit şefului Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Olt, Cristian Ungureanu.
Evoluţia forţei de muncă din străinătate în judeţul Olt arată că numărul angajaţilor străini a crescut constant, de la 334 în 2020, la 394 în 2021, în 2022 au fost înregistrate 549 contracte individuale de muncă ale unor cetăţeni străini, iar în acest an sunt 718 contracte individuale de muncă.
Cei mai mulţi dintre cetăţenii străini care lucrează în judeţul Olt sunt din ţări din Asia şi lucrează în construcţii, industria metalurgică, confecţii textile.
În ceea ce priveşte angajaţii străini din ţări europene, precum Italia, aceştia ocupă în general posturi de conducere sau înalt calificate în companii mari, unde sunt manageri, directori.
‘Ţările de provenienţă ale acestor angajaţi cetăţeni străini sunt: India, Turcia, Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, China, Italia, Pakistan, Ucraina, Moldova, Bulgaria, Nigeria, Egipt, Filipine, Columbia. În ceea ce priveşte domeniile de activitate, predomină construcţiile, confecţiile textile, industria metalurgică, dar sunt angajaţi şi în comerţ, industria alimentară, panificaţie, restaurante, administraţie publică, fabricarea anvelopelor, agricultură, asistenţă medicală, activităţi sportive. Aceşti angajaţi au diferite meserii, de la muncitor necalificat, ambalator manual, zugrav, confecţioner asamblor articole textile, lucrător comercial, zidar, dulgher, fierar betonist, bucătar, lăcătuş mecanic, manipulator mărfuri, marcator piese, administrator, femeie de serviciu, la manager, inginer, director (comercial, vânzări, economic, tehnic), fotbalist profesionist, medic, patiser, şofer, electrician’, a precizat, pentru AGERPRES, inspectorul şef al ITM Olt.
Potrivit liderului sindical Cristel Ioţu, în judeţ este nevoie în continuare şi de forţă de muncă brută, necalificată sau puţin calificată, cât şi de persoane calificate, în condiţiile în care tinerii calificaţi au migrat spre ţări cu o salarizare mai bună, de aceea angajatorii încearcă să acopere nevoia de forţă de muncă prin aducerea unor cetăţeni străini.
Faptul că angajatorii din judeţul Olt au nevoie de forţă de muncă este reflectat şi de numărul mare de solicitări de adeverinţe pentru permise de muncă depuse la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Olt.
Purtătorul de cuvânt al AJOFM Olt, Elena Iordache, a declarat că, numai anul trecut, au solicitat adeverinţe în vederea obţinerii permisului de muncă 175 de firme, pentru un număr de 5.008 cetăţeni străini din ţări non-UE. Aceste solicitări se pot face numai după ce posturile anunţate vacante au rămas neocupate timp de peste o săptămână.
‘În anul 2022 au fost eliberate adeverinţe pentru Imigrări pentru 175 de societăţi, în vederea obţinerii permisului de muncă pentru 5.008 persoane, cetăţeni din ţări non-UE. Aceste adeverinţe le sunt necesare la IGI pentru a obţine permisul de muncă pentru cetăţeni străini. Asta arată că angajatorii au nevoie de forţă de muncă, mai ales în construcţii, în industrie, având în vedere că în aceste domenii sunt cele mai multe locuri de muncă vacante’, a spus Elena Iordache.
Ultimele măriri de salarii şi creşterea salariului minim ar putea tempera demersurile de aducere a unor angajaţi străini şi în acelaşi timp să atragă persoanele active din ţară care au preferat până acum să plece să lucreze în state europene ce oferă o salarizare mai bună, consideră Cristel Ioţu.
‘Ultimele măriri ale salariului minim ar putea tempera atât migrarea forţei de muncă calificate din judeţ şi din România în ţări din Europa de Vest, cât şi aducerea unor cetăţeni străini pentru că ar creşte costurile cu forţa de muncă, fiind nevoie să le asigure şi cazare, masă, transport. Dinamica, dublarea numărului de angajaţi străini arată că este nevoie de forţă de muncă, deoarece de mulţi ani forţa de muncă de la noi migrează spre ţări cu salarii mai mari, spre Europa de Vest, în special spre Italia şi Spania’, a mai declarat liderul sindical.
Cristel Ioţu apreciază că, în prezent, în ceea ce priveşte domenii precum construcţiile, unde nevoia de forţă de muncă este ridicată, scade rentabilitatea dacă sunt angajaţi muncitori străini, deoarece au crescut costurile odată cu creşterea salariilor şi la acestea se adaugă şi unele cheltuieli de cazare, masă, transport.
‘Noi avem nevoie de forţă de muncă, de personal calificat, dar şi de forţă de muncă brută, vorbim de sectorul privat, de construcţii, de platforma industrială. Dacă în urmă cu patru ani salariul minim era 1.450 lei şi nu acoperea sub nicio formă costurile de trai ale unei persoane, creşterea salariului minim în construcţii mai ales a determinat şi creşterea puterii de cumpărare a celor care lucrează în acest domeniu şi a stopat cumva fenomenul migraţionist. Ideea este că, la acest moment, platforma industrială are încă nevoie de forţă de muncă brută, dar nu îşi permite să aducă din afară pentru că ar depăşi costurile pe care le are cu un angajat român, ar trebui să îi asiguri cetăţeanului străin, pe lângă salariu şi cazare, transport, masă. La momentul acesta, nu mai este foarte rentabil să aduci forţă de muncă din afară pentru a eficientiza activitatea, costurile cu un muncitor străin le depăşesc pe cele cu un angajat român’, susţine Cristian Ioţu.
Liderul sindical a salutat faptul că mai multe licee pregătesc elevi, în colaborare cu angajatorii, în meseriile în care au nevoie.
‘Este salutar că la unele licee sunt specializaţi tineri pentru a-i încadra în muncă la unităţi de pe platforma industrială. Bine, sunt câteva clase de liceu şi necesarul de forţă de muncă este mult mai mare, dar nu avem de unde, am văzut şi datele de la ultimul recensământ, avem o problemă demografică, tendinţa de îmbătrânire. Asta înseamnă că trebuie nişte politici care să se plieze pe necesarul de forţă de muncă’, a conchis Cristel Ioţu.
