Analistul de politică externă Radu Magdin consideră că războiul de agresiune al Federaţiei Ruse în Ucraina nu şi-a atins niciun obiectiv politic, militar sau strategic exprimat iniţial sau ulterior, după ‘recalibrarea’ discursului la Moscova, mai ales pentru consum intern.
‘Rusia a suferit deja o înfrângere politică fără cale de întoarcere, completată de pierderi masive în teren. Continuă o strategie nesustenabilă pe termen mediu şi lung, căci fiecare lider autoritar este conştient că există o limită până la care poţi trimite oameni să se sacrifice pe front, precum şi o limită până la care poţi afirma că sancţiunile occidentale împotriva ţării tale nu au efect. Efectele tuturor măsurilor luate de comunitatea internaţională până în prezent, fie politice, economice sau militare, se văd, în ciuda opacităţii Rusiei sau a propagandei pe care o întreţine înăuntrul şi în afara graniţelor sale’, a declarat, pentru AGERPRES, Radu Magdin.
El a arătat că ‘mult aşteptata ofensivă din iarnă a Rusiei nu s-a soldat cu niciun rezultat militar important, ci doar cu o serie de victorii minore, mai degrabă simbolice, iar preşedintele Putin nu a făcut referiri, în discursul său din 21 februarie, la nicio operaţiune de ordin militar de perspectivă’.
‘Per ansamblu, războiul pare a fi intrat acum într-o fază de echilibru, iar acesta este punctul în care Ucraina trebuie susţinută din ce în ce mai puternic, din toate punctele de vedere, inclusiv militar. Securitatea Ucrainei este esenţială pentru securitatea întregului spaţiu euroatlantic, iar o victorie a Ucrainei va fi un mesaj clar pentru Rusia şi pentru alte puteri autoritare că vremurile în care îşi puteau atinge obiectivele în plan internaţional prin forţă s-au încheiat’, a spus analistul politic.
În opinia sa, noi încercări de a ataca Kievul nu pot fi deocamdată excluse, dar nu se mai poate vorbi despre aceeaşi Ucraină ca la începutul anului trecut.
‘Din păcate, niciun scenariu nu poate fi exclus când vine vorba despre Rusia, iar noi încercări de a ataca Kievul, mai ales dacă privim la faptul că Rusia foloseşte în continuare teritoriul Belarusului în scopuri militare, nu pot fi deocamdată excluse. În ciuda pierderilor masive pe care Rusia le-a suferit până acum, atât în plan militar, cât şi în planul susţinerii interne pentru acest război ilegal, ne putem aştepta la noi demonstraţii de forţă sau cel puţin la încercări în acest sens. Evoluţiile vor depinde mult de modul în care Moscova şi Vladimir Putin îşi trasează obiectivele la nivelul politicii interne. În acelaşi timp, Kievul şi liderii săi au câştigat o susţinere şi o încredere fără precedent la nivel transatlantic, fapt demonstrat şi în plan simbolic, prin vizita recentă a preşedintelui Joe Biden, aşadar nu cred că putem vorbi despre ‘cucerirea Kievului’ sau despre căderea preşedintelui Zelenski. De altfel, în ciuda retoricii Kremlinului, cred că acestea nu se mai numără printre obiectivele Rusiei în acest război. Ce este clar pentru toată lumea este că nu mai vorbim despre aceeaşi Ucraină ca la începutul anului trecut, ci despre o ţară mai bine pregătită, mai rodată în acest război şi mult mai conştientă de mizele sale’, a explicat Radu Magdin.
Potrivit analistului de politică externă, susţinerea Ucrainei de către Occident în acest război reprezintă şi o ‘investiţie’ în securitatea României pe termen mediu şi lung.
‘Nu cred că România s-a aflat în vreun pericol real pe parcursul ultimului an, având în vedere faptul că România este stat membru NATO cu drepturi depline, iar Articolul 5 al Tratatului de la Washington, acea ‘clauză de solidaritate’ la nivelul Alianţei, este perfect aplicabil în cazul nostru. Acestea nu sunt simple declaraţii, ci reprezintă o realitate clară şi bine fundamentată. Cu toate acestea, riscuri pentru România există în continuare, mai ales în planul războiului hibrid, pe care Rusia l-a ‘exportat’ deja cu ani în urmă: vorbim despre atacuri cibernetice, mecanisme de influenţare şi interferenţă şi chiar încercări de utilizare a valului de refugiaţi ucraineni ca parte a unei operaţiuni hibride’, a spus Magdin.
În acelaşi timp, accentuează el, reacţia NATO faţă de nevoia de a întări securitatea pe întregul Flanc Estic este evidentă: de la măsurile iniţiale de răspuns, până la deciziile ulterioare, extrem de relevante, cum ar fi creşterea numărului de militari NATO pe teritoriul ţărilor de pe Flancul Estic, inclusiv România.
‘Cred că România, în lumina evoluţiilor din ultimul an, are o securitate întărită, o capacitate de descurajare mult mai mare şi că acest proces va continua, mai ales în condiţiile în care Alianţa a recunoscut Rusia ca fiind cea mai severă ameninţare la adresa securităţii sale. Cred, în acelaşi timp, că România îşi poate creşte în continuare influenţa şi profilul la nivelul NATO, atât în planul practic, cât şi în cel al comunicării strategice, al percepţiilor faţă de ţara noastră, ca real furnizor de securitate în regiune’, a punctat analistul politic.
Referindu-se la evoluţiile din ultima perioadă în ceea ce priveşte Republica Moldova, Radu Magdin a opinat că Rusia nu ar mai deţine avantajul şi influenţa de ordin strategic în şi din Transnistria, dar nu trebuie subestimate riscuri precum violarea spaţiului aerian sau încercările de a destabiliza ţara vecină din punct de vedere politic.
‘Actualmente, conform mai multor opinii, inclusiv din plan local, Rusia nu ar mai deţine avantajul şi influenţa de ordin strategic în şi din Transnistria, necesare pentru a determina mişcările trupelor sale limitate de acolo şi pare că nu mai exercită aceeaşi influenţă asupra trupelor regiunii separatiste. De altfel, cât timp Rusia nu mai poate viza regiuni precum Odesa, şansele de a transforma teritoriile Republicii Moldova într-o platformă de exercitare a presiunii militare par a fi scăzut considerabil. În acelaşi timp, nu trebuie subestimate riscuri precum violarea spaţiului aerian al Republicii Moldova sau încercările de a destabiliza ţara vecină din punct de vedere politic. Cred că atât Chişinăul, cât şi Bucureştiul sunt foarte conştiente de aceste riscuri – şi vă amintesc şi că România pune constant pe agenda internaţională problematica Republicii Moldova’, a declarat Radu Magdin.
Din aceste considerente, analistul politic este de părere că preşedintele Maia Sandu şi-a susţinut corect cauza în discuţiile cu diverşi parteneri internaţionali.
‘Iar întărirea securităţii Republicii Moldova, care este un obiectiv strategic şi pentru România, va fi posibilă în viitor, în măsura în care se vor găsi suficiente resurse în acest scop, având în vedere focusul evident şi justificat în acest moment pe oferirea de sprijin militar Ucrainei. Este important că autorităţile de la Chişinău au reuşit să obţină recunoaşterea internaţională a pericolelor de ordin hibrid şi ajutorul financiar, tehnic şi politic din partea Occidentului pentru eforturile de stabilizare în Republica Moldova’, a precizat Magdin.
Întrebat despre recentele declaraţii ale vicepreşedintelui Statelor Unite, Kamala Harris, despre ‘crime împotriva umanităţii’ săvârşite de Rusia, analistul de politică externă a arătat că preşedintele Joe Biden şi reprezentanţii administraţiei americane au vorbit şi anterior despre atrocităţile comise de armata rusă asupra populaţiei civile din Ucraina.
‘Însă acuzaţiile aduse Rusiei în ce priveşte comiterea de crime împotriva umanităţii capătă un alt statut şi ar putea indica şi o implicare americană mai mare în mecanisme internaţionale de tragere la răspundere a Rusiei. Miza unui astfel de demers este extrem de importantă, inclusiv ca factor de descurajare. Rusia înţelege caracterul ireversibil al ambiţiei Occidentului privind înfrângerea ei şi ar putea fi tentată să escaladeze ameninţările militare. Totodată, opţiunile de escaladare militară ale Rusiei sunt foarte limitate şi opţiunea nucleară nu pare a fi fezabilă, dincolo de nivelul declarativ’, a explicat el.
Radu Magdin consideră ‘important’ faptul că există ‘mesaje clare’ din partea Uniunii Europene în privinţa solicitărilor Ucrainei de creare a unui tribunal special şi de confiscare a activelor ruseşti şi a aducerii în faţa acestei înalte instanţe internaţionale a responsabililor declanşării războiului împotriva Ucrainei.
‘Mesajele politice din partea UE în privinţa acestor mecanisme sunt foarte importante, dar în acelaşi timp discutăm despre mecanisme juridice internaţionale dificil de pus în practică şi pentru care precedentele sunt limitate. Astfel, nu se poate face o apreciere legată de cât timp va dura până când vinovaţii pentru crime împotriva umanităţii vor fi aduşi în faţa justiţiei internaţionale sau cât timp va trece până când activele ruseşti îngheţate vor putea fi folosite în beneficiul Ucrainei. Ce este important este că există mesaje clare în acest sens, susţinute inclusiv de România, dar şi că discutăm deja despre reconstrucţia Ucrainei, ca nouă dovadă a faptului că, pe de o parte, Occidentul are încredere în victoria Ucrainei şi, pe de altă parte, va rămâne alături de Ucraina în toate fazele acestui război’, a evidenţiat analistul de politică externă.
Cât priveşte condiţiile în care se poate vorbi despre un armistiţiu, Radu Magdin a afirmat că ‘depinde de Ucraina să aleagă drumul său mai departe în acest război’.
‘Cred că aceste lucruri trebuie tratate cu cea mai mare atenţie, punând pe primul plan ceea ce Ucraina îşi doreşte şi modul în care va considera firesc să acţioneze, ca stat-victimă în acest război. Un armistiţiu ar putea fi perceput la Kiev şi ca o acomodare a status-quo-ului actual, ceea ce nu poate servi obiectivului victoriei în acest război. În acelaşi timp, intenţiile Rusiei în cazul unui astfel de scenariu sunt uşor de ghicit: ar fi doar o perioadă de graţie pentru consolidarea controlului în teritoriile ocupate şi pentru reclădirea forţei militare, ceea ce, din nou, nu ar aduce Ucraina mai aproape de victorie. Reiau mesajul de la început: depinde de Ucraina să aleagă drumul său mai departe în acest război’, a declarat analistul politic.
