65% dintre reformele critice pentru învăţământul preuniversitar propuse de Alianţa ‘O Voce pentru Educaţie’ au fost incluse în noul proiect de lege înaintat de Ministerul Educaţiei, a afirmat marţi Andreea Nistor, director executiv Asociaţia pentru Valori în Educaţie (AVE).
Reprezentanţii Alianţei ‘O Voce pentru Educaţie’ a prezentat, în cadrul conferinţei ‘Ce reforme aduce şi ce nu rezolvă noul proiect al legii învăţământului preuniversitar?’, o analiză a reformelor importante şi lucrurile care ar trebui să mai fie îmbunătăţite în noul proiect de lege a învăţământului preuniversitar.
Potrivit Andreei Nistor, analiza realizată de alianţă arată că, din cele peste 100 de măsuri de reformă propuse anul trecut, cel puţin 34 au impact major pentru elevii din România.
Printre cele nouă mari teme de reformă şi măsuri critice analizate de ‘O Voce pentru Educaţie’ s-au aflat cariera didactică, managementul, finanţarea, curriculum, evaluarea, alfabetizarea funcţională, educaţia incluzivă, digitalizarea şi învăţământul tehnologic-dual.
Camelia Engel, reprezentanta unei asociaţii care face parte din Alianţa ‘O Voce pentru Educaţie’, a afirmat că elevii, prin intermediul sistemului educaţional tehnologic-dual, primesc o şansă reală de a deveni nişte adevăraţi profesionişti.
‘Învăţământul profesional dual în colaborare cu agentul economic ar putea fi o soluţie în zonele unde nu sunt angajatori care să aibă putere să intre în parteneriate de învăţământ-dual’, a spus Camelia Engel, precizând că prin învăţământul tehnologic se poate preveni atât abandonul şcolar cât şi incluziunea copiilor din zone sau din medii defavorizate.
Werner Braun, preşedinte Clubul Economic German Braşov, a spus că sistemul dual practicat la Braşov funcţionează foarte bine şi dă posibilitatea tinerilor să-şi înceapă o carieră de formare profesională susţinută de un agent economic, din toate punctele de vedere.
‘Acest sistem funcţionează foarte bine acolo unde agentul economic este foarte puternic, pentru că o mare parte din investiţie în acest tip de învăţământ este susţinută la noi de agentul economic. România, pentru a se dezvolta uniform economic, are nevoie de o susţinere din partea statului, din partea guvernului, pentru ca acest învăţământ să se dezvolte şi acolo unde agentul economic încă nu este. (…) Cred că este imperativ ca această lege a educaţiei să dea posibilitatea şi în regiunile unde agentul economic nu este aşa bine dezvoltat să susţină învăţământul profesional, pentru că din primul an, dacă acesta funcţionează, o să vedeţi că există un interes foarte mare a agentului economic’, a declarat Werner Braun.
El a spus că în România există un potenţial foarte mare de dezvoltare pe acest segment şi cu noua lege a educaţiei s-ar putea face ca foarte mulţi tineri să fie prinşi în sistem şi să găsescă o posibilitate de dezvoltare.
Eduard Petrescu, specialist la UNICEF, a fost de părere că legea educaţiei nu este încă îndeajuns de modernă pentru timpurile în care ne aflăm şi în România reforma ar fi trebuit să fie radicală.
‘O reformă radicală poate fi suportată de un sistem puternic. Noi nu avem în clipa de faţă un sistem puternic. Putem să folosim această reformă să construim un sistem puternic şi atunci vom putea avea şi o reformă radicală. În clipa de faţă o reformă radicală care, din punctul meu de vedere, ar fi însemnat cu totul şi cu totul altfel de lege, nu era posibilă în acest sistem’, a afirmat Petrescu.
El a precizat că această lege, după ce va fi votată, va avea nevoie ‘de o perioadă în care să nu fie modificată’.
‘Legea anterioară nu a apucat să se usuce cerneala pe ea şi a fost modificată de două sute de ori înainte să ajungă la promulgare, probabil a mai fost modificată de două mii de ori între timp. O astfel de instabilitate nu duce în mod sigur la efecte pe termen lung’, a precizat specialistul UNICEF.
Preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, Iulian Cristache, a spus că nu se aştepta la o lege care să reformeze sistemul, deoarece ‘pentru a avea o astfel de lege trebuie să deranjezi masele, nu mă refer în special la părinţi, mă refer la clasa politică’.
‘Orice lege care ar trebui să reprezinte o reformă, ar trebui să aibă sprijinul clasei politice şi, din păcate, nu avem acest sprijin. (…) O reformă curajoasă ar fi însemnat modul în care trebuie regândit sistemul educaţional’, a afirmat Cristache.
