Reprezentanţii ONG-urilor prezenţi, marţi, la Comisia juridică a Senatului pentru o dezbatere legată de proiectul privind asociaţiile şi fundaţiile, au solicitat iniţiatorilor să dea un raport de respingere acestei propuneri legislative, pe motiv că încalcă multe articole din Constituţie, iar ‘aproape toate’ prevederile pe care le introduce legea se referă la ‘limitarea unor drepturi fundamentale, fără o justificare rezonabilă’.
‘Solicitarea noastră este de adoptare a unui raport de respingere pentru cele mai mari probleme importante, respectiv faptul că principial nu rezolvă o problemă, este o problemă inventată, dar creează alte probleme în societate, are carenţe de formă, de încălcare a Constituţiei şi a Legii 24/2000, încălcarea deciziilor Curţii Constituţionale, care sunt obligatorii, iar pe fond, aproape toate prevederile pe care le introduce legea se referă la limitarea unor drepturi fundamentale, fără o justificare rezonabilă’, a susţinut Ovidiu Voicu, reprezentantul Asociaţiei Centrul pentru Inovare Publică, care a precizat că vorbeşte în numele mai multor ONG-uri.
În context, Denisa Soare, de la Declic, a afirmat că expunerea de motive la proiectul legislativ în discuţie a fost scrisă ‘cu rea-credinţă’.
‘Am citit expunerea de motive care stă la baza acestui proiect legislativ, aş putea spune şi eu că a fost scrisă cu rea – credinţă. S-a făcut referire acolo la mari investiţii publice şi private, numai că aceste mari investiţii publice şi private pot fi proiecte abuzive, aşa cum am arătat uneori în instanţă, iar faptul că am demonstrat acest lucru cu argumente pertinente, pregătite de către avocaţi, nu înseamnă rea-credinţă, asta înseamnă justiţie în România (…). Vorbiţi acolo, citez, de acţiuni introduse cu rea-credinţă având ca scop întârzierea lucrărilor, şantajarea, şicanarea constructorilor, investitorilor sau a beneficiarilor finali sau cumpărătorilor de bună – credinţă. Lucrările acestea nu sunt blocate de către ONG-uri, lucrările acestea au fost blocate pentru că am demonstrat că sunt ilegale, iar ele au fost considerate ilegale pentru că acei constructori, acei investitori, acei beneficiari pe care îi apăraţi prin acest proiect de lege au încălcat legea şi atunci eu vă întreb ce faceţi? În loc să pedepsiţi acuzatorul, în loc să-i pedepsiţi pe cei care încalcă legea, îi pedepsiţi pe cei care reclamă abuzul? Că aşa pare prin acest proiect de lege că suntem puşi la colţ şi pedepsiţi’, a transmis Soare.
Ea a adăugat că nu ONG-urile sunt de vină că nu avem autostrăzi, ci ‘pentru că avem prostie, corupţie şi incompetenţă’.
‘Accesul ONG-urilor la Justiţie este, citez din aceeaşi expunere de motive, unul dintre motivele pentru care România nu are autostrăzile pe care ar fi trebuit să le aibă în acest moment, precum şi unul dintre motivele pentru care hidrocentralele finalizate în procent de 90% nu au mai putut fi date în folosinţă. Dumneavoastră, jurişti, avocaţi, sunteţi la curent cu numeroase procese penale, numeroase cazuri de corupţie de-a lungul timpului, care au ţinut prima pagină a presei, a ziarelor, în care s-a vorbit despre legăturile dintre aceşti constructori şi investitori oneşti şi politicieni, despre şpăgi, despre cum se dau contractele (…). Eu nu cred că de vină sunt ONG-urile. Nu avem autostrăzi pentru că avem prostie, corupţie şi incompetenţă, numai că pe acestea nu le puteţi incrimina. Despre hidrocentrale, ştiţi toţi că producţia energetică ar fi infimă, ştiu că există acele discuţii (…). Cele 11 hidrocentrale, dacă ar fi finalizate, ar avea o capacitate instalată totală de sub 1% din cea existentă, prezentă în România, asta spun experţii, specialiştii şi, din păcate, nu am văzut până acum niciun parlamentar venind cu date pe masă ca să contrazică aceste aspecte’, a punctat reprezentanta Declic.
În opinia ei, acest proiect de lege prin prevederile sale actuale ‘încalcă flagrant’ mai multe articole din Constituţie, practic ‘limitează foarte mult’ accesul ONG-urilor la Justiţie.
‘De asemenea, nesocoteşte responsabilităţile şi obligaţiile României faţă de UE privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei, accesul la Justiţie. În niciun stat democratic, în niciun sistem de drept nu există prezumţia de rea-credinţă, pe care ne-o atribuiţi nouă. Nu, reaua redinţă trebuie demonstrată. Ne luptăm în instanţă cu arme egale. Noi cu donaţiile noastre pe care le vreţi acum detaliate, constructorii cu sutele de milioane de euro pe care le au în spate, dar lucrurile astea trebuie tranşate în instanţă. Nu este în regulă să veniţi cu nişte legi abuzive ca să ne tăiaţi din start accesul la Justiţie’, a conchis Soare.
În intervenţia sa, Laurenţiu Ştefănescu, preşedintele Federaţiei Iniţiativa Timişoara, a afirmat că se raliază ‘complet’ argumentaţiei de respingere a acestui proiect, adăugând că proiectul de act normativ este ‘o încercare de anihilare’ a celor care au o poziţie diferită de puterea politică existentă, ‘ o încercare de protejare a unui grup de interese’.
‘Nu e singura iniţiativă legislativă care tinde să bage pumnul în gură ONG-urilor. Din nefericire, pare să fie un trend foarte asemănător cu ceea ce s-a întâmplat în Rusia, încercarea politică de a anihila pas cu pas ONG-urile, ca fiind duşmanii de clasă ai statului. (…) Protestăm în faţa acestei tendinţe care, din nefericire, Parlamentul României, prin o serie de parlamentari, tinde să o aibă. De asemenea, percepem documentul acesta ca fiind mai degrabă o încercare de protejare a unui grup de interese, mă refer la dezvoltatori. Principala motivaţie pentru care nu sunt autostrăzi sau alte investiţii majore în România e corupţia. Acesta e principalul motiv pentru care dăm în fiecare zi în gropi şi cred că ar trebui să vă raportaţi mai degrabă asupra acestui subiect, decât asupra încercării de a elimina ONG-urile din viaţa publică. Noi considerăm aceste iniţiative legislative ca un atac direct la drepturile fundamentale, dreptul de acces la Justiţie, dreptul de a ne exprima, mai ales în circumstanţele în care avem o experienţă în acest sens (…). Protestăm puternic împotriva tipului acestuia de atitudine şi, în circumstanţele în care unii iniţiatori parlamentari continuă să aibă atitudinea asta faţă de ONG şi faţă de o componentă importantă a societăţii civile, vom fi nevoiţi apelăm la toate posibilităţile legale în a protesta’, a susţinut Ştefănescu.
Preşedintele Comisiei juridice de la Senat, Cristian Ţâgârlaş, a precizat că discuţiile pe acest proiect iniţiat de senatorul PNL Daniel Fenechiu, vor continua în cadrul unei noi dezbateri, în contextul în care mai mulţi parlamentari PSD şi PNL şi-au retras semnătura de pe proiect după ce primise raport de admitere în cadrul comisiei, iar ulterior a fost modificat şi amendat.
‘Am considerat ca o primă rundă de discuţii convocarea tuturor ONG-urilor interesate pe legea privind asociaţiile şi fundaţiile, o propunere de modificare şi completare a Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. S-a acceptat prezenţa fizică a tuturor reprezentanţilor ONG-urilor care au dorit să aibă un punct de vedere. Proiectul iniţial a suferit modificări în cadrul Comisiei juridice, au fost realizate şi votate de către membrii comisiei, în majoritate, o serie de amendamente care vizează transparenţa activităţii ONG-urilor, mă refer aici la provenienţa sumelor care finanţează activitatea şi, de asemenea, transparenţa cu privire la sumele care sunt suportate din cadrul bugetului de stat, precum şi bunurile imobile care sunt atribuite, într-o anumită modalitate, în folosinţă în proprietate ONG-urilor’, a precizat Ţâgârlaş. AGERPRES /(A, AS – autor: Sorinel Peneş, editor: Cătălin Alexandru)
