O copie fotografică după ‘Courier de Moldavie’, primul periodic din Moldova, apărut la Iaşi în 1790, dar şi ‘presa din Sărindar’, reprezentată de celebrele ‘Adevărul’ şi ‘Dimineaţa’, pot fi admirate în expoziţia ‘Presa românească. Între tradiţie şi inovaţie’, vernisată joi, în sala ‘Theodor Pallady’ a Bibliotecii Academiei Române.
‘Numai trecând pe aici veţi vedea toată istoria noastră şi, în plus, veţi regăsi nume de reviste pe care le-am învăţat în liceu, acolo unde s-au publicat primele poezii sau primele texte ale marilor noştri scriitori şi poeţi. Veţi găsi ‘Timpul’ aici, veţi găsi ‘Tribuna’, veţi găsi primul ziar românesc de la 1790, o copie a acestuia, şi anume ‘Courier de Moldavie’, dar şi primele ziare româneşti, ‘Cuvântul Românesc’ şi ‘Albina Românească’, numele mari din presa românească, care au dăinuit până în zilele noastre, respectiv ‘Adevărul’ de pildă, ‘Curentul’, sau cele intrate în istoria presei – ‘Universul’, ‘Dimineaţa’ sunt reprezentate de asemenea aici. Veţi găsi şi veţi mângâia cu privirea pagini deosebit de frumoase din istoria noastră’, a spus, la vernisaj, Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române.
El a catalogat drept ‘impresionant’ faptul că, în paginile gazetelor, ‘avem o descriere brută a faptelor istorice până ca acestea să intre în istorie’, precum încoronarea sau moartea Regelui Ferdinand I.
‘Pe urmă regăsim primele periodice umoristice, ‘Bilete de papagal’ de pildă, sau ‘Moftul român’ al lui Caragiale, unde s-au publicat schiţe intrate în istoria literaturii noastre. O astfel de expoziţie nu se poate face decât cu dragoste pentru ceea ce se găseşte în această clădire. (…) Să mângâiaţi cu privirea lucruri unice din istoria culturii noastre, să vă bucuraţi, să vă îmbogăţiţi, să transmiteţi mesajul nostru şi către generaţia tânără care este aşteptată să ia un contact direct cu o parte din istoria noastră’, a încheiat Marius Andruh.
Directorul general al Bibliotecii Academiei Române, Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei, a îndemnat la promovarea patrimoniului inestimabil al instituţiei pe care o conduce şi punerea acesteia la dispoziţia publicului şi a generaţiei tinere.
‘Avem datoria cu toţii să promovăm aceste lucruri. Expoziţia aceasta (…) se înscrie în seria evenimentelor dedicate prezentării valorosului tezaur de publicaţii periodice al Bibliotecii Academiei, deţinătoarea celei mai bogate şi mai cuprinzătoare colecţii de presă românească tipărită în ţară sau în străinătate pe care eu sper ca, împreună cu dumneavoastră, să facem o echipă şi să promovăm, aducând la cunoştinţa publicului românesc şi mai ales a generaţiei tinere aceste extraordinare lucruri pe care le avem. E un tezaur care se găseşte aici şi din păcate constat cu părere de rău în ultima vreme că el a fost lăsat aici. Nu, el trebuie pus la dispoziţia oamenilor din această societate şi – repet încă o dată – generaţiei tinere’, a transmis Noica.
El a reamintit că ‘la ora actuală în bibliotecă se găsesc 14 milioane de obiecte (…) dintre care 8,5 milioane exemplare periodice’.
Jurnalistul Dan Constantin, vicepreşedinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, a făcut un apel la digitalizarea colecţiei de publicaţii din patrimoniul Bibliotecii Academiei.
‘Domnul Noica evidenţia, într-o comunicare în Aula Academiei, că începutul de evaluare al patrimoniului duce spre o cifră surprinzătoare ca valoare a bunurilor pe care le adăposteşte Academia. Şi ar fi undeva spre 3 miliarde de euro. Asta înseamnă că ceea ce are Academia aici poate fi comparat cu Tezaurul de Aur şi de valute al Băncii Naţionale. Păstrarea şi punerea în valoare a acestui patrimoniu se face cu o mare discreţie cu resurse, cred, prea limitate material. Dacă ne uităm la colecţiile de presă (…) vedem că hârtia este fragilă, hârtia de 100 de ani se păstrează, dar trebuie ţinută în nişte condiţii cu totul speciale. Ori trecerea într-o evidenţă online a acestui tezaur cred că este un efort care nu trebuie neglijat şi, pentru a avea accesul larg nu numai noi, ci şi generaţiile care vor veni, se impune trecerea rapidă şi extinsă a colecţiilor în formula de bibliotecă electronică’, a punctat Dan Constantin.
La eveniment au fost prezenţi Christian Derveloy, preşedintele Artei Grafice din Bucureşti, membri ai Academiei, ziarişti, un numeros public.
Alături de celebrele ‘Curierul românesc’ şi ‘Albina românească’, ce marchează prima jumătate a secolului al XIX-lea, în expoziţia ‘Presa românească. Între tradiţie şi inovaţie’ este prezentată o copie fotografică după ‘Courier de Moldavie’, primul periodic din Moldova, apărut la Iaşi în 1790.
Un loc special est acordat ‘presei din Sărindar’, reprezentată de ziarele ‘Adevărul’, cel mai longeviv ziar românesc (primul număr apărut la Bucureşti în 15 august 1888), şi ‘Dimineaţa’ (1900), expoziţia evidenţiind, pe spaţii ample, procesul de modernizare a presei româneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi efervescenţa jurnalistică din perioada interbelică.
Periplul prin istoria presei româneşti este însoţit de trei secţiuni speciale, cărora le-a fost alocat un spaţiu distinct în expoziţie: istoria tiparului românesc, începuturile formării colecţiilor de publicaţii statistice şi de bugete în România, şi, cu deosebire, colecţia Constituţiilor din 1866, 1923 şi 1938 şi ecourile din presa vremii, care evidenţiază astfel împlinirea unui secol de la elaborarea Constituţiei din 1923.
Expoziţia va fi deschisă până pe 24 martie, de luni până vineri, în intervalul orar 9,00 – 15,00, şi sâmbăta, între orele 10,00 – 13,00. Intrarea este liberă.
